30 dec. 2014

Mesaje de Anul Nou


Felicitari frumoase pentru Noul An! Să vă trăiască întreaga familie mulţi ani fericiţi! Strigaţi ura flăcăi! Uraaaaaaaaaaaa!

Un An Nou cu multă dragoste! Mulţi Ani Fericiţi!

Anul Nou sa vă găsească  mai buni şi  mai bogaţi sufleteşte! La Mulţi Ani!

Să vă aducă Anul Nou tot ce nu aţi avut în anul care e pe ducă! La cât mai mulţi Mulţi Ani!

În  Noul An să fiţi mai cumpătaţi, nu în dragoste,  ci în consumul de zahăr, sare, alcool şi tutun!
Să trăiţi întru Mulţi Ani!

În Noul An să aveţi poftă de dragoste, de muncă şi distracţie! Nu uitaţi, totul cu măsură! Mulţi Ani să trăiţi!

Felicitari frumoase pentru Noul An! Să vă trăiască întreaga familie Mulţi Ani Fericiţi! Strigaţi ura flăcăi! Uraaaaaaaaaaaa!

MESAJUL PRESEDINTELUI KLAUS IOHANNIS:


Dragi români din țară și din străinătate,
Încheiem un an care ne-a adus provocări și schimbări. 
Începem un an nou în care va trebui să construim temeinic, pentru ca speranța să devină realitate. Și o vom face împreună. 
De sărbători suntem mai buni unii cu alții. Avem mai mult timp pentru cei care trec prin greutăți. Avem și mai multă încredere și speranță în viitor. Lăsăm la o parte ce ne desparte și păstrăm ceea ce ne unește. 
Gândul meu se îndreaptă azi către voi toți, concetățenii mei de pretutindeni.
Către cei mai tineri, care își doresc un viitor mai bun în țara noastră.
Către cei care, prin munca și inițiativa lor, duc România înainte.
Către părinții și bunicii noștri, care ne-au croit un drum în viață.
Gândul meu se îndreaptă azi către cei care slujesc sub drapelul României și al aliaților noștri și ne fac cinste.
Și către cei pentru care România înseamnă "acasă", oriunde s-ar afla.
Aș vrea ca de acum înainte să nu fie nevoie de zile speciale pentru încredere și speranță. Aș vrea ca 2015 să fie începutul acelei Românii a normalității pe care cu toții ne-o dorim!
Sărbători fericite și La mulți ani!


26 dec. 2014

Ce-o fute grija de altii

Asistentul social Jenny Sonesson publica un articol pe site-ul The Local in care isi varsa frustarea. Jenny nu vede cu ochii buni construirea Catedralei Neamului  - un proiect  "faraonic",  cata vreme romanii sunt saraci, iar pe strazile capitalei tarii sale, Sthockolm,  sunt cersetori romani luptandu-se cu frigul, chiar  acuma de Craciun! 
Aminteste si de costul exorbitant, de  1 miliard de euro, cum sta scris in ziarul francez Figaro! 

Ce spune parintele Constantin Stoica, purtator de cuvant al Patriarhiei:
"Iniţial, costurile lucrărilor la roşu-gri, adică construcţia netencuită, dar cu geamuri şi uşi, au fost estimate la 100 de milioane de euro. După ce au fost reevaluate calculele, odată cu finalizarea lucrărilor din subteran, costurile au scăzut cu 20 de milioane de euro. Astfel că estimăm ca în final suma să fie de 80 de milioane de euro." (sursa:Mediafax)

Nu stiu daca madam Jenny  cunoaste istoria noastra a romanilor. Stramosii nostri au trecut  la crestinism pe vremea apostolului Andrei, in urma cu aproape doua milenii. Suedezii au fost pagani pana in anul 1050. Astazi, din cei 9,8 milioane de suedezi  peste 80% se decalara atei. Daca nu cunoaste istoria romanilor, cred ca Jenny stie  ca Suedia a fost candva un imperiu, a cotropit Scandinavia, ceva din Polonia, Lituania, Rusia, Germania! Dar Suedia a trecut si printr-un veac de saracie. Intre 1850 si 1910 au emigrat aproape 1 milion de suedezi, cei mai multi in SUA. Asa, telegrafic.

Chiar de-ar face foame, crestinii ortodocsi romani tot o sa ridice catedrala! Un calucul simplu ne arata ca daca 15 milioane de crestini saraci  dau cate 10 euro iaca se aduna 150 de milioane de euro! Ca sa vezi ce-o fute grija pe Jenny, de noi romanii, saracii Europei, chiar in ziua de Craciun!

24 dec. 2014

Mesaje de Craciun


Din partea mea:
Sarbatorile de iarna sa va gaseasca voiosi, sanatosi si frumosi!

Fie ca Nasterea lui Iisus Christos sa va aduca lumina in sufletele urgisite!

In seara aceasta speciala de Craciun deschideti-va inimile!  Daruiti din ce aveti mai bun!

De Craciun, casa sa va fie casa, masa sa va fie masa! Mancati, beti  si va bucurati. Iisus s-a nascut!

In noaptea aceasta Mos Craciun vine cu daruri. Asteptati-l cu masa plina cu bucate; cozonaci, carnati, sarmale, sunci si sorici!

Cu prilejul sarbatorilor de iarna va doresc sa aveti multa sanatate, bucurii, satisfactii si impliniri!

In seara  de Mos Craciun primiti colindatori,  ei sunt vestitori Nasterii Domnului!
                                                                         
                                                                       ***
... si a Regelui Mihai:

Ca de fiecare data in ultimii 72 de ani ma adresez voua de Craciun cu aceeasi afectiune si bucurie. Ne indreptam recunostinta spre toti cei care in viata sau plecati dintre noi au facut astfel ca tara sa continue drumul ei greu, dar atat de frumos si de inaltator. 

Gandurile mele se indreapta asadar spre toti militarii romani aflati in tara sau in misiuni de aparare a pacii in lume, precum si la sotiile, sotii, parintii si copii lor. Savarsinul este un loc binecuvantat. Innobilat de iubirea care a fost alcatuit de mama mea Regina Elena si continuat de fiica mea Principesa Mostenitoare. In atmosfera Craciunului al doilea gand al nostru se indreapta catre oamenii in varsta cu sau fara familie, in bunastare fizica sau cu sanatatea subreda. Varstnicii Romaniei au nevoie de intelegerea si iubirea semenilor, de ajutorul si incurajarea lor. indrept un cuvant de lauda catre medicii romani care uneori in chip anonim si cu dificultati dau zile suportabile batranilor si bolnavilor nostri. Copii si tinerii tarii au astazi o viata fara granite, in fata computerelor sau calatorind pe cinci continente fara niciun complex de inferioritate ei sunt acea parte a Romaniei care ne aseaza la nivel de egalitate cu orice alta tara a lumii.

Familia Regala a fost prezenta neincetat in comunitatile locale si a facut vizita de prestigiu in Europa pentru a servi interesele fundamentale ale Romaniei. La 85 de ani de la proclamarea mea ca rege am fost bucuros sa vad felul in care este pretuita familia mea in toate generatiile. Am fost miscat de simtul datorii si patriotismului de care au dat dovada orasele Alba Iulia, Oradea si Bucuresti, in sarbatorile lor dedicate coroanei. Viata noastra publica lasa inca de dorit, dar sper sa gasim puterea de a indrepta lucrurile, vom avea o sansa in viitor doar daca ne vom asuma propria noastra raspundere. Nu va veni nimeni de altundeva sa ne ofere binele. Felicit pe cei care au facut ceva bun pentru tara lor. 

Doresc tuturor romanilor din tara, din Basarabia si din toate colturile lumii Craciun Fericit si La multi ani!  Asa sa ne ajute Dumnezeu.
(Sursa: stirileprotv.ro )

13 dec. 2014

Firimituri


In 1925, dupa sapte ani de la Marea Unire, se infiinta la Brasov fabrica de avioane IAR. In perioada interbelica Romania se afla  printre primele tari cu  industrie aeronautica. La Brasov  se fabricau  avioane dupa proiecte proprii.  Cel mai performant produs al fabricii romanesti a fost  IAR 80, avion militar, de vanatoare. 
Daca dupa razboi rusii nu ar fi demolat  fabrica, Romania si-ar fi continuat drumul ascendent spre performanta in industria aeronautica. La Brasov s-ar fi construit avioane. Am fi avut si aeroport.
In 1968 s-a infiintat ICA Ghimbav, cu profil preponderent pe elicoptere. A fost un act reparatoriu, dar nu pe de-a intregul. Elicoptere frantuzesti si nu avioane romanesti. Romania nu avea experienta in proiectarea si fabricarea de elicoptere. A fost o optiune politica. Era anul  cand Nicolae Ceausescu  taia o bresa in cortina de fier dintre Est si Vest, dintre comunism si capitalism. Fabrica de la Ghimbav  a primit licenta de la SNIAS,  Aerospatiale Franta,  pentru doua tipuri de elicoptere: Alouette si Puma.
Dupa 1989, la inceput de noua era de trecere    de la  economia centralizata spre economia libera, spre capitalism,  ICA Ghimbav si-a schimbat numele. A luat sigla IAR a fabricii distruse de rusi. Ca sa nu uitam de  vremurile de exceptie cand la Brasov se fabricau avioane performante. Doar numele! Pe fond, in uzina  nu s-a facult un salt calitativ spre un proiect de elicopter romanesc. Nu a fost nici dorinta si nici putinta. Toti de la salariati pana la director s-au multumit cu firimituri: reparatii si modernizari ale eliocpterelor militare, piese de schimb pentru elicopterele exportate in lumea a treia.
In 1996 se ivise oportunitatea de a primi mai mult decat niste firimiuri de la guvern prin Departamentul pentru armanete si Statul major al fortelor aeriene. S-a lucrat la proiectul de contract cu firma americana de elicoptere Bell Helicopters pentru transfer tehnologic  si fabricarea a 96 de elicotere de atac Super Cobra. S-a facut atata tam-tam  in mass-media cu costul acestei afaceri incat s-a ajuns la  o adversitate fata de acest proiect. "Cum de ne permitem sa dam 1,5  miliarde dolari?" Nimeni nu cerea toti banii jos. Trebuie sa fii copil daca nu rau  intentionat ca sa nu stii ca o  afacere de aceasta dimensiune se face pe termen lung. Nimeni nu discuta avantajele ei ci doar ca nu sunt bani. Ca o ironie a sortii, nu peste multi ani, am dat aceeasi suma firmei americane  Becktel doar pentru 50 de km de autostrada!
In aceasta  afacere cu firma Bell Helicoters   isi bagase coada politicianismul. In guvern erau ministri din partidul PD,  Petre Roman! Francezii se opuneau patrunderii  firmei americane in industria aeronautica din Romania.  Cu ce au venit acestia in contrapondere? Cu firimituri! Nu s-au grabit sa cumpere actiuni ale fabricii IAR, ci au infiintat  cu aceasta un contract de joint-venture, adica sa imparta profitul, aproape pe din doua, IAR SA se "pricopseste" cu 49%. Ce inseamna sa obtii profit, mai ales in industria  aeronautica? Numai cu cheltuieli mici, cub
personal redus, cu forta de munca ieftina! Au cumparat  o hala  si au agatat in cui firma Eurocopter Romania! Profilul: reparatii elicoptere  straine, Puma, Super Puma. Pentru toate serviciile ce tin de reparatii componete ale elicoterului, ERO colaboreaza cu sectiile vecine ce apartin IAR-ului. Firimituri!
Unde este IAR-ul in 2014,  la  patru ani pana la centenarul Marii Uniri?  
Pe 9 decembrie Eurocopter Romania a tramabitat in cele zari ca au finalizat contractul de  modernizarea a 20 de elicoptere Puma pentru Fortele Aeriene Regale Britanice! Unde este IAR-ul in toata treaba asta, si cu ce s-a  ales? Cu firimituri! A primit comenzi mici, indeosebi  pentru repararea  pieselor componente ale celor 20 de elicoptere britanice. Firimituri mai mari, mai mici, dar tot firimituri raman!


8 dec. 2014

Apps "Primaria Brasov"



Este o aplicatie ce te conecteaza la evenimentele orasului Brasov. Trebuie sa detii o tableta sau un  telefon inteligent cu sistem de operare Android sau iOS(iPhone).  Autorul aplicatiei este firma Edisca. E moka!
Menul este bogat: Calendar evenimente, Noutati, Mesage, Raporteaza o problema, Centru de informare pt cetateni, eTurist, Webcams, Facebook, Contul meu.

Putem raporta o problema in timp real, de pe strada. Si am una, e cronica, s-a  obisnuit soferii si copiii  cu denivelarea asta.  La iesirea din parcare a ramas un sant de la o lucrare de ingropare a cablului de iluminare. Trebuia pus asfalt si nu balast. Daca transmiti de la locul cu pricina aplicatia arata dispecerului si locul pe harta fara sa mai dai adresa. E tare! E uitila si pentru turistii ce ne viziteaza orasul. E ca un far in ceata!

Detalii despre aceasta aplicatie ce situeaza Brasovul pe rimul loc din tara gasiti aici!

26 nov. 2014

Nu-i bai ca a plecat in Dubai

vorbe de post ... alegeri. pierderea alegerilor  l-a durut, cum sa nu-l doara cand   toate sondajele il dadeau castigator. a ramas fara grai si fara ... aere. ca sa nu se sufoce a ales sa plece.  nu a preferat  aerul tare de munte ci aerul nadusit si prafos al  desertului. nu a ales  un loc retras, nimerit  pentru impacarea cu  sine, ci un loc cat mai departe de tara, unul  exotic,  plin de animatie.  avem destule manastiri, avea de unde sa aleaga.   si apoi  mancarea usoara,  de post,  te ajuta sa te vezi asa cum esti. in linistea monahala chiar poti sa meditezi, sa vorbesti cu tine insuti sau cu un  duhovnic. poate ca nu a avut cosmaruri in somn. omul a dat  ciorba  de fasole, tocana de legume  cu muraturi si gemul de prune pe   delicatese fel de fel, un homar, o icra, o scoica stropita cu sos de menta. nu a ales singuratatea chiliei ci tumultul  dintr-un hotel ca o cochilie. pana la urma nu-i  bai ca a plecat in Dubai, in tara celor sapte emirate,  ci daca aceasta excapada l-a coborat cu picioarele pe pamant.  indoi-m-as!  

18 nov. 2014

Câtă intransigenţă şi câtă ingerinţă

A doua zi după turul doi al alegerilor, înainte de a fi declarat oficial preşedinte al României de către ÎCCJ, domnul Klaus Iohannis a declarat printre altele:
 "Cer Parlamentului să pună pe ordinea de zi legea amnistiei şi graţierii şi s-o pice!"
Se ştie că această lege nu este oportună, se mai ştie că suntem ţara cu cei mai mulţi politicieni corupţi, dar aceste lucruri nu-i dă dreptul viitorului preşedinte să le spună parlamentarilor cum să voteze. Cele două instituţii trebuie să intre în normal şi să se respecte reciproc în litera şi spiritul Constituţiei.  Eu nu cred că parlamentarii din Cameră vor da drumul acestei legi. O vor respinge! Se va spune că au respins-o fiindcă aşa le-a cerut Klaus Iohannis? Asta e boala politicii de pe meleagurile noastre!

14 nov. 2014

Pariu

In toamna asta, Mitica, vecinul meu, a facut vin, eu, nu. Afland ca tine cu Iohannis l-am provocat la un pariu pe o damigeana plina cu vin. Atunci a acceptat. Acum se tine de mine sa rupem pariul. Nu, nene, asumati riscul! In plus  l-am rugat sa-mi dea cu imprumut un litru de vin, sa am ce bea diseara,  la meciul dintre  Romania  si Irlanda de Nord. 
UPDATE
Am pierdut pariul! Va trebui sa imprumut de la alt prieten o damigeana cu vin, sa i-o dau veciunului Mitica! O sa caut o damigeana de capacitate cat mai mica!

10 nov. 2014

Constat, doar

Iată că românii din diasporă ne arată prin menifestaţiile de amploare întreprinse că nu mai sunt dispersaţi ci disperaţi că n-au mai ajuns  să intre în cabina de vot. Vor ajunge  in al doilea tur. Dacă nu? Vom vedea ce se va mai întâmpla!

În campania dinaintea turului doi pentru prezidenţiale românii din ţară  sunt împărţiţi inegal, cei din Transilvania şi Banat ţin mai mult cu Iohannis, pe când cei din celelalte provincii istorice preponderent  cu  Ponta. Balanţa sorţilor de izbândă înclină în favoarea lui Ponta. Iohannis  va trebui să mai pună  "greutăţi" şi nu tare pe talerul său. De unde şi de la cine?

4 oct. 2014

Nu suntem sanatosi

Slabe sanse sa ne vindecam. Treburile cu jumatati de masura ne aprenteaza ca o tara de la margine de lume. Sunt ani de cand cu cu mare pompa s-a inaugurat un capat de autostrada si aceasta nici astazi nu are amenajate statii, locuri unde sa tragi pe dreapta, si nici garduri de protectie a masinilor de animale ratacite sau chiar si oameni imprudenti.

In aceeasi nota caracteristica noua, romanilor, ieri, pe campul din Ghimbav, s-a inaugurat doar pista de beton a  aeroportului international. Atat, doar covorul de beton, fara balize, marcaje, instalatii electrice, turn de control, bretele, canalizare, etc. Aceasta inaugurare a unui pseudo aeroport s-a facut cu trambete si surle, martori fiind  Ioan Rus si Constantin Nita - ministri in cabinetul Ponta, Aristotel Cancescu - presedintele C.J. (mama si moasa proiectului), Sorinel Ciobanu - directorul Companiei Aeroporturi Bucuresti, parlamentari brasoveni, consilieri. Cui serveste aceasta demonstratie in aer liber? Pista a fost inaugurat prin decolarea si aterizarea unui avion de mici dimensiuni. Pe cine mintim? Asa scrie in caietul de sarcini, in proiect, privitor la receptia unui aeroport international? Omologarea pistei se face prin zborul unui unui avion de mici dimensiuni, a unui bondar? De ce nu a venit un aparat din clasa transport persoane, gen Boeing? Mas-ca-ra-da, asta e cuvantul potrivit. Pesemne ca cei care aveau obligatia de a plati lucrarile pentru pista, zeci de milioane de euro, aveau nevoie de acest spectacol ca pe un act de receptie. Jalnic! Bataie de joc pe bani publici!
 Aici, pe site-ul CJ Brasov, gasim cateva date despre acest proiect. Sunt sanse mari ca pista aceasta sa fie inecata in buruieni. Spun asta, fiindca nu mai sunt bani pentru a continua lucrarile. Si acestea nu sunt putine si nici lipsite de importanta, fara de care nu vom avea niciodata aeroprt international operational la Ghimbav. Pe site-ul aeroportubrasov.ro nu a aparut nicio informatie legat de acest ultim eveniment, poate ca inca se lucreaza la impachetarea lui intr-un ambalaj cat mai lucios.

1 sept. 2014

Buruiana de la Ţară

Este întâi septembrie. De drept vorbind, vara a trecut, nu mai e în calendar. De fapt  ea  n-a plecat. Se mai face baie în apa sărată a mării, se poartă pantaloni scurţi, fustiţe şi sandale. Aveţi grijă! La  amiaza zilei de stai la soare rişti să te arzi. De nu ai cremă potrivită, poţi folosi şi   frunza de brusture. De unde brusture? Găseşti  pe la ţară, prin grădinile unor case părăsite. Unii au plecat în ţintirim alţii până la capăt de lume, în urma lor Brusturele a crescut, a crescuuut. De n-ar mai fi crescut!
 Cât mai pătimesc oamenii de la  Ţară cu Buruiana asta.  Unii se fac că nu  mai ştiu când şi  cum a prins rădăcini pe la Ţară. Nu cred că mai există o altă buruiană căreia să-i priască  vremea rea. Buruiana se simte bine numai în furtună şi-n tornadă. Da, de când  Buruiana asta a prins rădăcini la Ţară avem şi tornade. Oamenii disperaţi au încercat după Carte să o stârpească. A fost smulsă şi suspendată de la pământ,  să se usuce în bătaia vântului. Da de unde! Buruiana rea  s-a strofocat în legea ei, s-a dat în vânt, a ţipat spre Apus aşa cum ştie să ţipe o Buruiană, şi în cele din urmă a prins iarăşi rădăcini în pământul de la Ţară. A proliferat. Se poate vorbi de o familie de Brusture.  Brusture de gradul întâi vegetal şi de gen feminin, o Brusture rară cu  pistil şi stamine aşa cum e floarea de Crin. Brusture de gradul doi, acesta la rândul său e  înfrăţit cu Borceagul, o plantă agăţătoare, bună de dat la  porci.
Oamenii de Cultură au găsit un remediu  pentru a stârpi Brusturele, buruiana mare ca o Bască. Pământului de la Ţară îi trebuie o Arătură adâncă de Toamnă. Când? În luna când dă bruma.

31 iul. 2014

Poante

Ponta si-a anuntat candidatura pentru fotoliul de la Cotroceni dupa o vizita neprogramata  in localitatile valcene si gorjene maturate de apele involburate ale Lotrului, Gilortului, Oltetului, Cernei. O coincidenta nefericita? Da de unde! Candidatul  si politrucii din preajma  acestuia s-au adaptat pe loc, s-au adapat in discursul lor laudativ din izvorul de fapte eroice de pe frontul apelor nebune.  

"Sint foarte incarcat pozitiv pentru ca am fost cu Victor Ponta in cateva comune afectate de inundatii... Victor Ponta va fi presedinte cind se va numara ultimul buletin de vot."(Liviu Dragnea)

"Ponta va fi primul presedinte care va fi transpus masurile stingii, dar si ale dreptei, in masuri economice eficiente." (Gabriel Oprea)

"Ii multumesc pentru ca se bate in fiecare zi pentru Romania, pentru ca ne face mandri cand ne reprezinta in afara tarii, pentru ca a transformat Romania in tigrul Europei. (Olguta Vasilescu)
"Dl Ponta e acolo unde sint inundatii, unde oamenii sint in nevoi. Il voi vota pe Victor Ponta presedinte pentru ca toti copiii nostri sa primeasca la scoala tot ce e necesar" (Ecaterina Andronescu)
"Sintem intr-o regiune care are mult de suferit si are nevoie de noi.  Stiti ca digurile nereparate de 50-60 de ani trebuie reparate de noi, stiti ca oamenii nu si-au reparat casele dupa inundatiile din 2005 si le reparam noi.
Ma intreb daca doamnele de la PNL sau PMP au dat din Monte Carlo comunicatele despre inundatii. 
Stiu Cotroceniul, va trebui sa scoatem spiritele rele de acolo.
Am angajat imediat dupa absolvire pe toti cei care au terminat invatamintul militar.
Stiu foarte bine cum putem face institutiile statului sa lucreze pentru interesul national si pentru cetateni.
Avem laser, dar nu avem spitale." (Victor Ponta)

3 iul. 2014

Sa traiti, n-am inteles!


Cine a facut armata, stie cum se executa un ordin, sau o misiune. Dupa ce primesti ordinul dat de comandant il treci prin filtrul gandirii tale si daca nu ai inteles ceva, raportezi. - Dle locotenent, va rog sa-mi perimteti sa raportez! Nu am inteles ... Si ii raportezi, nu ii spui, cu subiect si predicat  ce n-ai inteles. Dupa ce te-a lamurit comandantul   treci de indata sa executi ordinul. Dupa executare raportezi comandanului cum ai excutat ordinul, ce greutati ai intampinat si altele strict legate de  ordinul sau misiunea primita. De ce scriu aici toate astea? Am gasit pe site-ul calinbiris.ro  un text de mare tinuta!, impletit cu doua limbi.  Poftiti, cultura!
În team building-ul național din această vară al IAA YP România, am avut ocazia să cunosc un trainer diferit față de toți cei pe care i-am cunoscut până acum. Acesta este cadru militar, are în subordine peste 80 de persoane și este pasionat de training. Pe parcursul celor 2 zile petrecute împreună ne-a ajutat să înțelegem cum funcționează procesele de management și leadership în armată. Am fost plăcut surprins să aflu că înainte de toate trainerul pune valoare pe relația cu subalternii și că are sarcină de lucru să-i cunoască mai îndeaproape pe fiecare. Aceasta a fost prima lecție de leadership pe care ne-a prezentat-o. De asemenea, ne-a vorbit și despre management și modalitatea în care se primește o comandă și cum se face delegarea sarcinilor. Unul dintre conceptele care mi-au plăcut cel mai mult a fost cel de backbriefing. Această acțiune se referă la oferirea unui feedback de preluare de comandă, prin care persoana delgată să realizeze o misiune trebuie să prezinte ceea ce a înțeles din sarcina primită și să explice care consideră că este planul de acțiune cel mai potrivit pentru acel caz. Mi-am dat seama că datorită termenelor strânse pe care le-am avut pe proiecte, n-am acordat suficientă atenție feedbackului sau n-am făcut backbriefing. De multe ori acest lucru s-a întors împotriva mea, fiind nevoie sa reparăm ca echipă unele greșeli de neînțelegere clară a sarcinilor. Mi-am propus ca de acum încolo să fiu mult mai atent la feedback și să acord mai mult timp backbriefing-ului. Dacă în companiile civile, cum le denumea trainerul, aceste lucruri esențiale sunt opționale, în armată totul este procedurat și obligatoriu. Urmând acest exemplu, începând de astăzi, backbriefing-ul este obligatoriu. 

Caline, vede-te-as comandant de pluton in campul tactic cu ... feedback de preluare de comanda

15 iun. 2014

Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este...

In Nirvana 

Sînt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migrării actorilor se sfîrșise: era toamnă, și aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor.
Văzîndu-mă că citeam într-una, actorul îmi zise cu un fel de mîndrie:
 — Îți place să te ocupi cu literatura... Am și eu un băiat în trupă care citește mult; este foarte învățat, știe nemțește și are mare talent: face poezii; ne-a făcut cîteva cuplete minunate. Eu crez că ți-ar face plăcere să-l cunoști. Și-mi povesti cum găsise într-un otel din Giurgiu pe acel băiat — care slujea în curte și la grajd — culcat în fîn și citind în gura mare pe Schiller. În ieslele grajdului, la o parte, era un geamantan — biblioteca băiatului — plin cu cărți nemțești. Băiatul era foarte blînd, de treabă, nu avea nici un vițiu. Era străin de departe, zicea el, dar nu voia să spună de unde. Se vedea bine a fi copil de oameni, ajuns aci din cine știe ce împrejurare. Actorul îi propuse să-l ia sufler, cu șapte galbeni pe lună, și băiatul primi cu bucurie.
Își luase biblioteca și acuma se afla în București. Seara trebuia să vie la directorul lui — astfel puteam să-l văz. Eram foarte curios să-l cunosc. Nu știu pentru ce, îmi închipuiam pe tinărul aventurar ca pe o ființă extraordinară, un erou, un viitor om mare. În închipuirea mea, văzîndu-l în revoltă față cu practica vieții comune, găseam că disprețul lui pentru disciplina socială e o dovadă cum că omul acesta trebuie să fie scos dintr-un tipar de lux, nu din acela din care se trag exemplarele stereotipe cu miile de duzine. Deși în genere teoria de la care plecam eu ca să gîndesc astfel — că adică, un om mare trebuie in toate să fie ca neoamenii — era pripită, poate chiar de loc întemeiată, în speță însă s-a adeverit cu prisos.
Tînărul sosi. Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre; o frunte înaltă și senină; niște ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zîmbet blînd și adînc melancolic. Avea aerul unui sfînt tînăr coborît dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare. — Mă recomand, Mihail Eminescu. Așa l-am cunoscut eu. Cîtă filozofie n-am depănat împreună toată noaptea aceea cu nepregetul vîrstei de șaptesprezece ani! Ce entuziasm! Ce veselie! Hotărît, închipuirea nu mă înșelase... Era un copil minunat.
Într-o noapte mă pusese în curentul literaturii germane, de care era încîntat.
— Dacă-ți place așa de mult poezia, trebuie să și scrii, i-am zis... Am aflat eu că dumneata ai și scris.
 — Da, am scris.
— Atunci — și mie-mi place poezia, deși nu pot scrie — fii bun și arată-mi și mie o poezie de dumneata.
Eminescu s-a executat numaidecît. Era o bucată dedicată unei actrițe de care el era foarte înamorat... D-abia mai țiu minte. Știu atîta, că era vorba de strălucirea și bogățiile unui rege asirian nenorocit de o pasiune contrariată... cam așa ceva. Poezia aceasta îmi pare că s-a publicat prin 68 sau 69 în Familia din Pesta. A doua zi seara ne-am întîlnit iarăși. Dar peste zi o nemulțumire intimă intervenise. Actrița fusese foarte puțin mișcată de mîhnirea regelui asirian. Eminescu era de astă dată tăcut și posomorît, vorbea foarte puțin și contradicția îl irita. În zadar l-am rugat să-mi mai arate vreo poezie sau să mi-o citească tot pe aceea care o cunoșteam. A plecat să se culce devreme, și dimineața, la amiazi cînd m-am dus la el, l-am găsit tot dormind. L-am sculat. Se dusese acuma supărarea, ba era chiar mai vesel ca alaltăieri. Am petrecut toată ziua rîzînd, mi-a vorbit despre India antică, despre daci, despre Ștefan cel Mare, și mi-a cîntat doina. Îi trecuse ciuda regelui asirian și acum se bucura în liniște de avuțiile și strălucirea lui. Așa l-am cunoscut atuncea, așa a rămas pînă în cele din urmă momente bune: vesel și trist; comunicativ și ursuz; blînd și aspru; mulțumindu-se cu nimica și nemulțumit totdeauna de toate; aci de o abstinență de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieții; fugind de oameni și căutîndu-i; nepăsător ca un bătrîn stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! — fericită pentru artist, nenorocită pentru om! Primăvara următoare a plecat cu o trupă ambulantă de teatru prin Moldova. Am așteptat toamna pe Eminescu în zadar — trupa s-a întors fără dînsul. Părintele lui, de fel din Botoșani, l-a regăsit pe excentricul fugar și, mai cu binele, mai cu de-a sila, l-a luat acasă, și d-acolo l-a trimis la Viena.

Am văzut mai tirziu: „Ideal pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este...” Eminescu își ținea făgăduiala: copilul creștea om mare. Mai în urmă, l-am întîlnit tot aici pe Eminescu, cu un frate al lui, ofițer. Plecau amîndoi în străinătate — el la Viena, celălalt la Berlin. Militarul era frate mai mare; tot așa de frumos, de blînd și de ciudat — o izbitoare asemănare în toate. Acela a mers la Berlin; în cîteva luni a speriat Academia militară cu talentele-i și a dat un examen care l-a făcut pe mareșalul Moltke (Nota: Moltke Helmuth Karl Bernard (1800 - 1891), mare tactician și strateg prusac) să se intereseze foarte de aproape de soarta lui, hotărît să-l ia pe lîngă dînsul. Ca să-și încoroneze succesul, militarul s-a dus acasă și, fără să lase măcar o vorbă, s-a împușcat.
Peste mai multă vreme, cînd am vorbit cu Eminescu de trista împrejurare a militarului, el mi-a răspuns rîzînd:
 — Mai bine! ăla era mai cuminte ca noi!
Peste cîțiva ani a venit în București tata lui Eminescu. Era un bătrîn foarte drăguț, glumeț și original. Făcuse o bună afacere și venise să-i cumpere fiului haine și ceasornic și să-i deie „din viață” o sută de galbeni, partea lui de moștenire din averea părintească. L-am întrebat atunci pe Eminescu dacă mama lui trăiește. Mama murise, dar, după aerul posomorît cu care mi-a răspuns, am înțeles că de moartea ei se legau niște amintiri mai crude decît ca de o moarte normală, nu numai dureroase, dar și neplăcute. Am aflat apoi că o soră a lui, care-l iubea foarte, trăia retrasă într-o mănăstire: biata fată era paralizată din copilărie. Și au fost oameni, nu de rînd, oameni de seamă, cărora le-a plăcut să facă sau să lase a se crede că nenorocirea lui Eminescu a fost cauzată de un vițiu. Era, în adevăr, un om dezordonat, dar nicidecum vițios. În lumea asta mulțimea celor de rînd crede că plăcerile materiale ale vieții sunt privilejul lor exclusiv și că oamenii rari nu au voie să aibă și defecte. Avea un temperament de o excesivă neegalitate, și cînd o pasiune îl apuca era o tortură nepomenită. Am fost de multe ori confidentul lui. Cu desăvîrșire lipsit de manierele comune, succesul îi scăpa foarte adesea... Atunci era o zbuciumare teribilă, o încordare a simțirii, un acces de gelozie, cari lăsau să se întrevază destul de clar felul cum acest om superior trebuia să sfîrșească. Cînd ostenea bine de acel cutremur, se închidea în odaia lui, dormea dus și peste două-trei zile se arăta iar liniștit, ca „Luceafărul lui — nemuritor și rece". Acum începea cu verva lui strălucită să-mi predice budismul și să-mi cînte Nirvana, ținta supremă a lui Buda-Qakiamuni. O așa încordare, un așa acces a avut în ultimele momente bune: acela a fost semnalul sfîrșitului. După cutremur, el nu s-a mai închis în odaie să se culce și să mai facă ce făcea mai-nainte Luceafărul. A pornit înainte, tot înainte, pînă ce a căzut sub loviturile vrăjmașului pe care-l purta în sînu-i încă din sînul maicii sale. Copil al unei rase nobile și bătrîne, în el se petrecea lupta decisivă între flacăra celei mai înalte vieți și germenul distrugerii finale a rasei — geniul cu nebunia.

Lupta a fost groaznică. Încercarea, drumul către Nirvana, a fost tot așa de dureroasă cît și de strălucită. În capul cel mai bolnav, cea mai luminoasă inteligență; cel mai mîhnit suflet, în trupul cel mai trudit! Și dacă am plîns cînd l-au așezat prietenii și vrăjmașii, admiratorii și invidioșii sub „teiul sfînt”, n-am plîns de moartea lui; am plîns de truda vieții, de cîte suferise această iritabilă natură de la împrejurări, de la oameni, de la ea însăși. Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit și de foame. Da, dar nu s-a încovoiat niciodată: era un om dintr-o bucată, și nu dintr-una care se găsește pe toate cărările. Generații întregi or să suie cu pompă dealul care duce la Șerban-vodă, după ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, și o bucată din care să scoți un alt Eminescu nu se va mai găsi poate. Să doarmă în pace necăjitul suflet! Ferventul budist este acuma fericit: el s-a întors în Nirvana — așa de frumos cîntată, atît de mult dorită — pentru dînsul prea tîrziu, prea devreme pentru noi.
 I.L.Caragiale, 1889, iunie 18.

10 iun. 2014

Tabloul meciurilor Campionatului Mondial de fotbal din Brazilia


FAZA GRUPELOR

Grupa A: Brazilia, Croația, Mexic, Camerun

Joi, 12 iunie:        Brazilia - Croaţia, la Sao Paulo,  23:00     3-1       1. Brazilia
Vineri, 13 iunie:    Mexic - Camerun, la Natal,         19:00    1-0        2. Mexic
Marti, 17 iunie:     Brazilia - Mexic, la Fortaleza,       22:00    0-0       3. Croatia
Miercuri, 18 iunie: Camerun - Croaţia, la Manaus, 01:00   0-4       4. Camerun
Luni,23 iunie:       Camerun - Brazilia, la Brasilia,    23:00   1-4
                          Croaţia - Mexic, la Recife,             23:00   1-3

Grupa B: Spania, Olanda, Chile, Australia

Vineri, 13 iunie:      Spania - Olanda, la Salvador,          23:00  1-5    1. Olanda  
Sambata, 14 iunie: Chile - Australia, la Cuiaba,             01:00  3-1    2. Chile
Miercuri, 18 iunie:   Australia - Olanda, la Porto Alegre, 19:00   2-3   3. Spania
                            Spania - Chile, la Rio de Janeiro,       22:00  0-2    4. Australia
Luni, 23 iunie:        Australia - Spania, la Curitiba,         19:00   0-3
                            Olanda - Chile, la Sao Paulo,            19:00   2-0


Grupa C: Columbia, Grecia, Coasta de Fildeș, Japonia

Sambata 14 iunie:   Columbia - Grecia, la Belo Horizonte,  19:00     3-0   1. Columbia
Duminica, 15 iunie: Coasta de Fildeş - Japonia, la Recife, 04:00   2-1   2. Grecia
Joi, 19 iunie:      Columbia - Coasta de Fildeş, la Brasilia, 19:00   2-1   3. Coasta de Fildes
Vineri, 20 iunie:      Japonia - Grecia, la Natal,                     01:00     0-0   4. Japonia
Marti, 24 iunie:       Japonia - Columbia, la Cuiaba,             23:00     1-4
                             Grecia - Coasta de Fildeş, la Fortaleza, 23:00   2-1

Grupa D: Uruguay, Costa Rica, Anglia, Italia

Sambata 14 iunie: Uruguay - Costa Rica, la Fortaleza,  22:00  1-3       1. Costa Rica
Duminica 15 iunie: Anglia - Italia, la Manaus,                    01:00  1-2       2.  Uruguay
Joi       19 iunie:    Uruguay - Anglia, la Sao Paulo,          22:00  2-1      3.  Italia
Vineri 20 iunie:      Italia - Costa Rica, la Recife,               19:00  0-1      4. Anglia
Marti 24 iunie:       Italia - Uruguay, la Natal,                     19:00  0-1
                           Costa Rica - Anglia, la Belo Horizonte, 19:00  0-0

 Grupa E: Elveția, Ecuador, Franța, Honduras

Duminica 15 iunie: Elveţia - Ecuador, la Brasilia,          19:00     2-1   1. Franţa   
                            Franţa - Honduras, la Porto Alegre, 22:00    3-0    2. Elveţia
 Vineri 20 iunie:     Elveţia - Franţa, la Salvador,             22:00     2-5   3. Ecuador
Sambata 21 iunie: Honduras - Ecuador, la Curitiba,     01:00    1-2    4. Honduras
 Miercuri 25 iunie:  Honduras - Elveţia, la Manaus,       23:00     0-3
                           Ecuador - Franţa, la Rio de Janeiro,   23:00    0-0

  Grupa F: Argentina, Bosnia-Herzegovina, Iran, Nigeria 

Luni 16 iunie:        Argentina - B. Herţegovina, la Rio de Janeiro, 01:00  2-1   1. Argentina
                            Iran - Nigeria, la Curitiba,                                    22:00  0-0   2. Nigeria
Sambata 21 iunie: Argentina - Iran, la Belo Horizonte,                     19:00   1-0   3. Bosnia
Duminica 22 iunie: Nigeria - B. Herţegovina, la Cuiaba,                01:00   1-0   4. Iran
Miercuri 25 iunie:   Nigeria - Argentina, la Porto Alegre,                  19:00   2-3
                           B. Herţegovina - Iran, la Salvador,                     19:00   3-1

Grupa G: Germania, Portugalia, Ghana, Statele Unite 

Luni 16 iunie:        Germania - Portugalia, la Salvador,                20:00   4-0    1. Germania
Marti 17 iunie:       Ghana - SUA, la Natal,                                     01:00   1-2    2. SUA
Sambata 21 iunie: Germania - Ghana, la Fortaleza,                     22:00    2-2    3. Portugalia
Luni 23 iunie:        SUA - Portugalia, la Manaus,                          01:00    2-2    4. Ghana
Joi 26 iunie:          SUA - Germania, la Recife,                             19:00    0-1
                           Portugalia - Ghana, la Brasilia,                      19:00    2-1 

Grupa H: Belgia, Algeria, Rusia, Coreea de Sud

Marti 17 iunie:       Belgia - Algeria, la Belo Horizonte,                 19:00   2-1      1.Belgia
Miercuri 18 iunie:   Rusia - Coreea de Sud, la Cuiaba,              01:00   1-1      2.Algeria
Duminica 22 iunie: Coreea de Sud - Algeria, la Porto Alegre,    22:00   2-4      3. Rusia
                            Belgia - Rusia, la Rio de Janeiro,                   19:00    1-0      4. Coreea de Sud
 Joi 26 iunie:          Algeria - Rusia, la Curitiba,                            23:00   1-1
                            Coreea de Sud - Belgia, la Sao Paulo,        23:00    0-1


FAZELE ELIMINATORII


OPTIMI

Sambata 28 iunie 2014

1. Brazilia - Chile   19:00                     1 (3) - 1 (2)
2. Columbia - Uruguay  23:00                  2-0

Duminica  29 iunie 2014

3. Olanda - Mexic  19:00                  2-1
4. Costa Rica - Grecia 23:00     1(5) - 1(3) 

Luni 30 iunie 2014

5. Franta - Nigeria  19:00        2-0
6. Germania - Algeria 23:00   2-1

Marti 1 iulie 2014

7. Argentina- Elvetia 19:00   1-0
8. Belgia - SUA           23:00   2-1

SFERTURI

Vineri 04 iulie 2014

1. FRANTA - GERMANIA  19:00    0-1
2. BRAZILIA - COLUMBIA  23:00   2-1

Sambata 05 iulie 

3. ARGENTINA -  BELGIA    19:00  1-0
4. OLANDA - COSTA RICA    23:00 0-0 (4-3)

SEMIFINALE

Marti 08 iulie

BRAZILIA - GERMANIA   1-7

Miercuri 09 iulie

OLANDA - ARGENTINA 0-0 (2-4)


FINALA MICA

Sambata 12 iulie

BRAZILIA - OLANDA     0-3

FINALA MARE

Duminica 13 iulie 

GERMANIA - ARGENTINA   1-0

9 iun. 2014

Simona HALEP, eroina de la Roland Garros



Românca Simona Halep s-a întrecut pe sine, în confruntarea cu rusoaica Maria Şarapova. A dat dovadă de eroism. Au fost momente de magie în jocul ei. Lupta a fost strânsă. Jocul s-a întins pe durata a  trei ore şi doua minute. În multe schimburi de mingi Simona a depăşit-o pe Maria.  Cu un dram de noroc, în tenis acesta se măsoară şi în milimetri,  Simona putea să o învingă  pe rusoaică. Însă să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului.  Maria Şarapova  venea cu  o imensă experienţă măsurată în cele 4 trofee de Mare Şlem. Deşi a gafat la punerea mingii în joc  de mai multe ori decât Simona, rusoaica şi-a permis să rişte, şi în plus a surprins-o pe compatrioata noastră cu  lovituri năpraznice.
Se cuvin felicitări Simonei pentru felul în care  a luptat pe teren! Şi să-i urăm succes în turnele imediate: cel din Olanda, apoi cel de la sfârşitul lunii iunie din Londra, turneul de Mare Şlem de la  Wimbledon.
Răsplata a venit în bani şi puncte în clasamentul WTA. Simona Halep este pe locul 3 după americanca Serena Williams şi chinezoaica Na Li. Cu un an în urmă ocupa locul 57!! 

Antena 3  a  cumpărat de la Eurosport dreptul de a transmite şi a făcut din asta un circ mediatic.

Ce spun străinii despre Simona Halep?

The Guardian:  Simona Halep's heroics against Maria Sharapova . . .

Sport.fr  
La finale Sharapova-Halep (10/10): La plus belle finale de Roland-Garros depuis bien longtemps, et probablement la plus belle finale de Grand Chelem depuis un bon moment aussi, avec ses trois heures d’intense combat. Mention spéciale aux deux joueuses pour leur parcours. Sharapova qui a encore prouvé qu’elle avait le mental et la classe d’une immense championne. Halep qui a failli faire une entrée fracassante chez les grandes.


Nominalizari pentru Premiile Uniunii Scriitorilor din Romania


Cartea de poezie1. Emil Brumaru, Rezervaţia de îngeri, Ed. Humanitas
2. Adrian Popescu, Costumul negru, Ed. Cartea Românească
3. Dan Sociu, Vino cu mine, ştiu exact unde mergem, Ed.Tracus Arte
4. Cassian Maria Spiridon, Poeme în balans, Ed. Charmides
5. Eugen Suciu, Ţeasta, Ed. Tracus Arte
Cartea de proză1. Ioan T. Morar, Negru şi roşu, Ed. Polirom
2. Gheorghe Schwartz, Cei O Sută. Agnus Dei, Ed. Curtea Veche
3. Dan Stanca, Boala şi visul, Ed. Tracus Arte
4. Florin Toma, Ca la vecinul bine temperat, Ed. Brumar
5. Varujan Vosganian, Jocul celor o sută de frunze, Ed. Polirom
Alte nominalizari,  aici, pe site-ul U.S.R.


17 apr. 2014

Victor Ponta, copilot pe F-16


Premierul Victor Ponta a profitat de ocazia Exercitiului militar romanao-american Dacian-Viper de la Baza Aeriana nr. 71 de la Campia Turzii pentru a zburat pe avionul de lupta cu dubla comanda, F-16, pilotat de un aviator american.  S-a intamplat in Joia Mare, in 17 aprilie  2014.   Avem un premier nu numai sanatos ci si curajos, daca a suportat  viteza supersonica si suprasarcinile  ivite pe timpul  evolutiei aparatului  in aer. Cu acest exercitiu  Victor Viorel Ponta va fi mai puternic in confruntarea cu  presedintele  Traian Basescu de  la care asteaptam  o replica pe masura. Datorita varstei presedintelui se admite o disepensa: sa zboare cu parapanta. Pe cat de inversunat il stim ca e, nu-i exclus sa-l vedem evoluand cu  MIG 21 Lancer.



31 mar. 2014

Cucu!

CUCU haihui prin codru fredonând: CU-CU! CU-CU! adica pe limba noastră: CUCĂ, CUCĂ eu te vreau! CUCA: Cucu! adică pe limba noastră: puneţi pofta-n cui, sunt în post.


18 mar. 2014

Lumea lui Putin

E scris negru pe alb: “Rusia, ţinând cont de voinţa locuitorilor din Crimeea, exprimată prin referendumul din 17 martie 2014, decide recunoaşterea Republicii Crimeea ca stat suveran şi independent în care oraşul Sevastopol are un rol special” (MEDIAFAX – Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat luni un decret prin care recunoaşte independenţa regiunii ucrainene Crimeea, anunţă Preşedinţia Rusiei, citată de AFP.

Nu este binee! Cum de lumea  inghite asa ceva? Mai întâi, armata lui Putin ocupa Crimeea, pe uscat, prin aer, pe sub apă şi la nici doua săptămâni pac, referendum! Bravos! Ce facem, ne întoarcem în anii 30, adică cine este înarmat până în  dinţi face ce vrea muşchii lui ... Unul dictează şi toţi greii lumii iau notiţe?

ONU, UE, OSCE, NATO  sunt neputincioase, cum în anii '30 din secolul trecut,  Anglia, Franţa, Italia  au permis Germaniei fasciste să anexeze Austria (13 martie 1938) şi Regiunea Sudetă aparţinând Cehoslovaciei (30 sept. 1938).  

Şi atunci se mima democraţia. Iată, cum!
Devotat principiilor democratice şi convins că votul popular va pune capăt ingerinţelor Germaniei în treburile interne ale ţării sale, cancelarul austriac Kurt Schuschnigg a încercat să organizeze un plebiscit.  (Magazin istoric )

11 mar. 2014

Contexte

Rezultatele unei vieţi de rebusist - ÎNCRUCIŞĂRI.
Valoare de schimb - MERIT.
A lua în silă - RĂPI.
Dus cu forţa - BLEG.
Arici fără măsură! - CI.
Acesta-i de la ţară - ĂST.
Au mai multe braţe de lemn - RĂMUROŞI.
Iar la cor! - CO.
Tip de compasiune după trecerea prăpădului - AMĂRÂT.
Nu-i chip să-l priveşti - URÂT.
Personal de clasa a doua - TU.
Costul mediu - OS.
O deşirată... - AŢĂ.
Ăsta nu poate fi tras în piept - IRESPIRABIL.
Înşelaţi pe mare - AŢI.
A se întoarce în teren - ARA.
Lovitură la cap - ATENTAT.
Prezentări de la locul faptei - RELATĂRI.
Sfârşitul verii! - RA.
Legate la cataramă - AMICE.
Dare seamă în trecut - BIR.
Înlănţuiri ale mâinilor - ÎMBRĂŢIŞĂRI.
Necesită o soluţionare pe înţelesul tuturor - NELĂMURIRE.
Material de umplutură - CREMĂ.
A ajunge la partide - ETALA.
Nu fac nici un fel de concesii - RIGUROŞI.
Acum sunt la Roma! - AM.
Căzut pe spate - UT.
A da cuiva după merit - RĂSPLĂTI.
Locul unde îşi plâng durerea nişte indiferenţi - COT.
Camera de vis - IATAC.
O floare avută în vedere - IRIS.
Au largi deschideri în circuitul automobilistic - ARTERE.
O deschidere spre doua vârfuri - ŞA.
Materie primă ce intră în sac - IUTĂ.
E de folos pentru nişte muieri - APĂ.
Deşi mai ia din preţ, asigură un beneficiu producătorului - RABAT.
A face o încercare pe nisipuri mişcătoare -RISCA.
Luaţi pestepicior ca l aţară -IŢARI.
Ăsta ţine un regim bazat pe crudităţi - TOTALITAR.
(Rebus Flacăra nr 3 martie 2014, Vasilică CORNESCU, Târgu Jiu)

19 feb. 2014

Jocurile politice de iarna


Jocurile politice de iarnă de la Bucureşti deschise de  usl-iştii liberali în ziua de 7 februarie (în aceeaşi zi se dădea şi startul  Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci),  prin propunerea de remaniere a guvernului cu patru noi miniştri liberali, dintre aceştia pe Klaus Johannis  în funcţia de  vicepremier , nu se vor stinge   în 23 februarie, când se vor închide Jocurile  Olimpice. 

Dacă  Crin Antonescu a deschis aceste neaşteptate jocuri politice, Victor Ponta are (ne)onoranta sarcina de a le închide. Le închide? Nu le închide! Nu o spune, dar se vede de la o poştă că   nu îl vrea pe Johannis  în dreapta sa. De ce? Victor Ponta vede până  departe, adică nu se mai vede premier după ce Crin Antonescu va ajunge la Cotroceni după alegerile prezidenţiale din noiembrie. Guvernul său va fi demis şi Klaus Johannis va fi numit pentru forma un nou guvern!  Este un posibil scenariu. Uneori viaţa bate filmul. Joc la două capete!

Pe de altă parte  Victor Ponta, ca şi fetiţa cu chibrituri,  s-a jucat cu USL de două ori. Primul joc l-a  făcut în  noaptea de după alegerile parlamentare din 2012, când a vobit cu liderul UDMR despre o participare a maghiarilor în viitorul  guvern. Joc la două capete!

Al doilea joc a fost pactul de coabitare cu Traian Băsescu, în loc să se lepede de acesta ca de dracul. Jocul la două capete!

Alt   joc politic este de dată recentă, prin înfiinţarea USD (PSD, PC, UNPR)  pentru alegerile europarlamentare din 25 mai a.c. Jocul  la două capete!

Însă nici Crin Antonescu nu este faţă de biserică. A propus pe Klaus Johannis pentru o funcţie de vicepremier, ştiind că pentru asta Victor Ponta fie va trebui să înfiinţeze un nou post, al patrulea, fie va trebui să-l numească în locul unora dintre cei trei vicepremieri existenţi. 

Liderii celor două partide  joacă tare,  nu lasă nicio portiţă de trecere. E jocul a două capete!

Daca o criza biliara nu trece cu ceaiuri, comprese, rugaciuni ramane ca unica solutie bisturiul. Adio fripturi şi şorici.

13 feb. 2014

Valentine şi Dragobete, veri dupa mama


 Ar fi,   că de n-ar fi, nici că s-ar  povesti.  Ar fi dacă Baba Rada şi Baba Dochia  ar fi   surori.   Baba, nu este o particulă cu sens peiorativ, nu!,  Baba este  numele  lor de fată, e de la mama lor rămas. Baba Rada l-a făcut  pe  Valentine (nu ea a pus pe  „e”  in coadă, ci tată-su).  Baba Dochia îl are pe Dragobete de fiu. Nu mai  încape nicio discuţie. Valentine e şi nu e de aceeaşi părere cu cei care îi şoptesc că Dragobete îi  este văr după mamă. Între ei există o distanţă în timp de zece zile lumină,  Valentine îşi ţine ziua pe 14 februarie, iar Dragobete pe 24 februarie.  N-au cum să se întâlnească. Şi mai este ceva de adăugat. Nu trebuie să faci studiu de caz, ca să observi că de când Baba Rada ni l-a adus pe Valentine, îndrăgostiţii nici nu vor să mai audă de Dragobete, îndeosebi cei de pe la oraş iar dintre aceştia cu precădere cei cosmopoliţi - un cuvânt perimat.  Cum de s-a ajuns la această insolită situaţie? De unde şi cum a apăut pe meleagurile noastre, Valentine, acest cavaler al iubirii deşarte?

Se spune că pe vremea  când s-ar fi  dat liber la transhromanţă,  într-un sigur sens,  înspre Vest,  nu e vorba despre transhumanţa mioarelor,  Baba Rada a luat urma, a urmat turma, şi a juns până în  pânzele albe,  pe tărâmul libertăţilor multiple, adică de tot felul. Aici, ca prin farmec, altfel nu se explică, cineva  i-a luat  minţile, şi dacă nici Baba Rada n-ar avea ea  grijă de minţile ei, atunci cine să mai aibă!  Se credea, se vedea o zână  plecată în căutarea unui  Boy  Frumos din Lacrima City. (Ca să vezi cât de mult a ajutat-o pe Baba Rada cursul de engleză urmat  acasă înainte de apleca în transhromanţă)
Numai cine nu caută nu găseşte. Nici ea nu ştie cum de ajunse pe campul universităţii Yale, unde la un picnic, nu cu grătar, ci numai cu pepsi şi ice cream, asculta  vrăjită cum un bărbat chipeş  vorbea la microfon,  cocoţat pe o ridicătură. Auzise ea bine că ar fi un pastor ( a se înţelege păstor). Acesta vorbea liber  despre drepturile  omului în general şi ale îndrăgostiţilor în particular.  În altă zi, Baba Rada avea să-l cunoască pe pastor, bând împreună  un  pepsi, ca pe  un băiat dezinvolt, fără prejudecăţi,  uns şi la propriu cu toate alifiile. Baba Rada,   mai reţinută de felul ei, după ce s-a deprins cu limba lui de mamă yankee, a devenit  vorbăreaţă, slobodă la gură,  abordând diverse probleme cu  lejeritate. Bărbatul cu părul grizonat, gros la trup şi înalt la stat, o întrebă, era spre seară:
              Pe mine mă cheamă Valentine, pe tine, darling, cum te cheamă şi   de unde vii?
Ei îi plăcu cum îi vorbise, deşi ea ştia din interiorul ei că omul plusează. Simţi cum inima ei pulsă în ritm alert.
           Mă cheamă Baba Rada  şi vin dintr-o ţară de la răsărit, e frumoasă  şi cu oameni bogaţi,  sufleteşte vorbind...
           Yes! Spiritually!
           ...oameni la fel ca  mine, care vor să  învaţe ce este şi cu ce se mănâncă libertatea.
        Wau, Baby Rada!
        Eu nu sunt be-bi sunt  ba-ba, Baba Rada.
         Ba-ba! Ok! Baby Rada. Vino cu mine, să-ţi arăt cum stăm noi cu libertatea spiritului.
Baba Rada fu mai mai greu de pornit. Cunoscu  pe Valentine şi lumea sa, sub toate aspectele,  sub toate faţetele. Nu se mai ştie cine avuse iniţiativa,  Baby Rada îşi făcuse mendrele cu Valentine, sau invers. Cei doi trăiră împreună, cum poate să trăiască un boy şi-o baby zână, multe zile şi nopţi, unele de un adevărat desfrâu, şi pe motiv că  hainele ei nu mai stăteau strânse  cu brâul.  Mai ţine-o pe Baba Rada în frâu dacă mai poţi!  

Orice început are şi un sfârşit. După zile însorite vin zile înnourate. Pastorul din campul universitar  Yale îi dădu  papucii, asta după ce băgase de seamă că baby a sa, Baba Rada, rămăsese grea. Ea, cu lacrimi în ochi, îşi amintise   de vorbele mumă-sii: fie mămăliga cât de  rea, tot mai bine-i-n ţara ta.

Întorcându-se acasă, Baba Rada stătu  retrasă  în coliba ei de  la poalele muntelui sacru, sub cascada Ursitoarea. Aici, la termen, Baba Rada  născu un copil, nu prea zdravăn, dar frumos, aducea cu  ta-su, yanke-ul. Moaşă şi naşă copilului îi fuse Baba Dochia, soră-sa. De unde ştiuse  Baba Dochia când îi vine sorocul soră-sei?  Prin telepatie. Telefon   avea doar  Baba Rada. Yanke-ul îi dăduse un mobile, înainte de a se despărţi. Aşa se explică cum de Baba Rada îl anuţă pe yankeu să vină să-şi vadă copilul. Asta se întâmplase după ce  Baba Rada îl înţărcase pe Valentine.
Veni  yanke-ul cu elicopterul şi ateriză pe muntele sacru. De aici, condus de Baba Dochia, coborî la bordeiul de sub cascada Ursitoarea. Nu îi plăcu cum arăta copilul, strănuta,  îi curgea întruna nasul. Hotârî să-l ia acasă, în America, convenind pe cale amiabilă cu Baba Rada, ca în fiecare an după ce va împlini vârsta   majoratului,  de ziua lui, Valentine să vină  s-o vadă pe mumă-sa.

Şi aşa, Valentine, an de an,  vine pe la noi.  Fie că nu mai are timp, fie că îi este  ruşine cu mumă-sa,  Valentine nu mai trece pe la  bordeiul de sub cascada Ursitoarea. Vai de copilul care nu-şi  respectă mama!  În fine. Pe unde călătoreşte prin ţară, el  trage   numai la hoteluri cu cel puţin 4 stele. De ziua lui Valentine,  Valentine’s Day pentru cei emancipaţi, îndrăgostiţii autohtoni, perechi, perechi, aşteaptă  la  uşa lui pentru a primi  binecuvântarea unei cununii pentru  o noapte. Valentine nu oboseşte niciodată, el este tot timpul tânăr şi ferice! An de an cucereşte  tot mai multe  oraşe din ţară. El petrece laolaltă cu perechele de îndrăgostiţi. Când e aici, când e colea! Ce petreceri, ce baluri,  ce mese, ce cadouri, ce desfrâuri! Mai poate cineva  să-i mai ţină în frâu? 
Baba Rada stă scunsă în bordeiul ei de sub cascada Ursitoarea. Şi anul acesta ea îl aşteaptă pe Valentine, deşi ea ştie că el nu va veni.  Pentru el, ea coace  în cuptorul de piatră lipie pe gustul  lui Valentine,  îi mai prepară un suc din afine şi apă de la cascada Ursitoarea, aşa ca să aducă a pepsi. Toate astea şi altele le face  pentru masa  festivă  de ziua  băiatului ei.  „O mai veni el pe la mine vreodată?” Poate o  trece mai degrabă soră-sa, Dochia. „O mai trăi ea, oare?”
Baba Dochia, umblă  pe muntele sacru, mai sus de cascada Ursitoarea, şi e cu gândul numai la băiatul ei, Dragobete. Ca în fiecare an, şi anul acesta  ea va coborî de pe munte, va intra  în  magazinul din sat ca să facă cumpărături pentru ziua  dragului ei de băiat. Va găti multe bucate printre care o găină împăiată cu usturoi, preparată la ceaun,  aşa ca pe gustul băiatului ei. Ca de fiecare dată, şi de această dată nu-şi va putea stăpâni lacrimile. Nu l-a mai văzut  de un an.  „Pe unde o mai umbla el? Şi-o fi găsit, oare,  vreo fată? O să-mi aducă un pumn de ghiocei?” Băiatul ei este  bine crescut, asta ştie multă lume !  Baba Dochia, la întoarcere spre casă,  va trece şi  pe la  Baba  Rada ca să ia pâinea coaptă în ţest. „O mai trăi?”

28 ian. 2014

Lansare de carte la Brasov

Adăugaţi o legendă

Sursa foto: Editura EIKON



Joi, 30 ianuarie 2014, la Centrul cultural Reduta din Braşov, Sorin Preda şi-a lansat cartea Moromeţii - ultimul capitol, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, apărută la editura EIKON, Cluj-Napoca, în anul 2013.  

Moromeţii - ultimul capitol este un dar de suflet oferit  cititorilor  de astăzi şi celor ce vor  veni. Autorul  a strâns laolaltă, ca la o masă rotundă,   pe cei din neamul  moromeţilor: rude, scriitori şi critici literari, prieteni şi apropiaţi ai scriitorului Marin Preda:    
Alexandru Preda, (Sae) fratele cel mic;  Ilinca Baltac sora cea mică a scriitorului; Minică Roşu, cel mai bun prieten din copilărie; Bebe Burcea, consătean şi admirator al scriitorului; Aorora Cornu, prima soţie a scriitorului; Zdroncan unul şi acelaşi cu personajul din carte; Ionel Georgescu, învăţător; Preda Oprescu, presupus văr de-al doilea cu Tudor Călăraşu (Ilie Moromete); Aristide Rădulescu, fost primar;  Memereaua, concubina lui Aristide; Florea Gheorghe, învăţător; Stela  Enache, fostă colegă de şcoală, prima iubire platonică a lui Marin Preda; Ştefan Baltac (Gigi), fiul Ilincăi, nepotul scriitorului; Cutieru Ilie, zis şi Gulie, croitorul satului; Ion Lazăr, fost coleg de şcoală normală cu scriitorul; Elena Preda, soţia scriitorului; Marinică Preda, fiul lui Sae şi fratele lui Sorin, prin urmare nepot al scriitorului; Nicolae Preda, fiul cel mare al scriitorului; Alexandru băiatul cel mic al scriitorului;  Sânzâiana Pop, scriitoare şi vecină de cameră la Mogoşoaia cu scriitorul; Radu Cosaşu, scriitor, jurnalist, admirat de Marin Preda; Anghel Gâdea, scriitor, roşiorean, profesor de română; Alexandru Pailian,  scriitor; Petre Anghel, scriitor; Magdalena Popescu Bedrosian, critic literar; Lucian Raicu, critic literar şi apropiat al scriitorului; Savu Dumitrescu, şoferul Editurii; Florin Mugur, poet şi autor al singurei cărţi de interviuri cu scriitorul; Dan Claudiu Tănăsescu, medic şi scriitor; Geta Dimisianu, colaborator şi redactor de carte la Moromeţii vol. II; Dinu Flămând, poet şi vecin vremelnic de cameră cu Marin Preda; Radu F. Alexandru, dramaturg; Laurenţiu Fulga, fost vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor; Paul Georges, critic literar şi fost prieten; Eugen Simion, critic literar şi prieten al scriitorului.

Marin Preda era moromeţian şi hâtru
La Capşa fiind cu Eugen Simion şi Sorin Preda, Marin Preda  îl întreabă pe nepotul său:   „Peste ani şi ani ce vei spune despre mine?... Vei spune  că Marin Preda te-a invitat la Capşa, te-a îndestulat cu bunătăţi şi, peste toate  ţi-a oferit şansa de-a cunoaşte un mare critic, Eugen Simion.”

Prin răspunsurile la întrebările  adresate de către Sorin Preda  interlocutorilor săi redescoperim un Marin Preda total necunoscut chiar şi pentru cei care i-au stat în preajmă.  „Sorine, poţi să-mi spui ce culoare aveau ochii lui Marin Preda?” „Cum era Marin când era mic? Citea aşa mult cum scrie el despre Nicolae?”  „Mai sunt oamenii interesaţi de amintirea lui Marin Preda, de personajele din roman?”  „Ai apucat vreodată să vorbeşti cu Marin şi să-l întrebi de ce pe tine nu te-a băgat în carte? Chiar aşa, de ce nu figurezi în roman?” ”Când revenea acasă la Siliştea îi plăcea, asemenea lui Moromete, să vorbească mai degrabă cu gardul sau cu copacul decât cu vecinii sau cu cineva din familie?” „De unde până unde numele de Telerezu?” „După apariţia romanului Moromeţii cine din sat a citit-o mai întâi?” „Le venea atât de greu [siliştenilor]  să accepte că din rândul lor s-a ridicat un mare scriitor?” „Când venea la Siliştea, ce-i plăcea să mănânce?” „Dragă Sânziana Pop,... Alexandru mezinul familiei, m-a năucit cu o întrebare: Mai ţii minte cum arăta tatăl meu?... Cum arăta? Ce poţi să-mi spui?... Ce fel de om era dincolo de carapacea lui de clasic în viaţă?” „De ce confraţii l-au urât şi continuă să-l urască şi astăzi?” „L-ai văzut fericit, vreodată, pe Preda la Mogoşoaia?” „Prin ce te-a impresionat, în mod special, Marin Preda?” „Cum a cunoscut-o pe Aurora?” „Nu te-au impresionat manuscrisele lui?”

Moartea scriitorului, din acea zi nenorocită şi ploioasă de mai (16 mai 1980) a părut multora suspectă.
În Moromeţii-ultimul capitol, găsim  mărturii ale celor care i-au fost în preajma marelui prozator Marin Preda  în zilele şi orele de dinaintea morţii sale.
„Pentru mine lucrul cel mai cutremurător rămâne  ultima discuţie cu el şi cuvintele lui: Copile sunt terminat!” (Radu F. Alexandru, dramaturg)
Mulţi din neamul moromeţilor nu mai sunt în viaţă: Ilie Moromete (Tudor Călăraşu), Catrina Moromete (Joiţa Preda), Alboaica, Ilinca, Nilă, Achim, Sade, Buric, Iocan, Cocoşilă, Bălosu, Besensac, Cişmoacă, Geaca, Bărăgan, Aristide.  Timpul nemilos i-a făcut una cu pământul, cum un tăvălug  fărâmiţează  bulgării de pâmânt.
Silişteanul zilelor noastre nu mai are aură moromeţiană, iar Siliştea-Gumeşti  este satul spânzuraţilor. De ce? Un moromete  ar răspunde: „De-aia. Ca să se mire proştii!”

Moromeţii-ultimul capitol este  un  demers  jurnalistic de excepţie. 

22 ian. 2014

Ce ne facem fetelor?


Vazand, citind si auzind ce si cum s-a intamplat si cum nu s-a actionat ca la carte in cazul accidentului aviatic din 20 ianuarie 2014, ar trebui  ca de acum incolo  "organele, institutiile abilitate" sa execute periodic aplicatii de genul cautare, salvare in muntii patriei, in locurile cele mai inaccesibile, pe  vreme nefavorabila adica cainoasa. Numai cu demisii, "ceata" nu se va ridica de pe  "organele abilitate".

Irinel Popescu - Critici la adresa operatiunii de salvare

18 ian. 2014

Presedintele României vs. Reporterul Antenei 3


Pe site-ul Preşedintele României este postat  Comunicat de presă privind Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu din seara de 16 ianuarie 2014. 

Din comunicat am extras aici discuţia controversată dintre reporterul Antenei 3 şi presedintele  Traian Băsescu. Din comunicat lipseşte numele reporterului deşi acesta s-a prezentat :

Reporter:       Bună seara, domnule președinte. Ionuț Cristache, Antena 3. Aș dori să vă...

Întrebare:   Voiam să vă...    .

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu:  Staţi, staţi, staţi. Postul de propagandă,  dezinformare şi înşelare a românilor, da? Antena 3! 

Întrebare: Voiam să vă...

Postul patronat de domnul Voiculescu, care a fost condamnat, în primă instanţă, la cinci ani, pentru furt?

Întrebare:  Domnule preşedinte, permiteţi-mi să vă adresez întrebarea. 

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Voiam să mă conving dacă este postul

Antena 3, acela despre care v-am spus.

Întrebare: Acesta nu este un meci între mine şi dumneavoastră. Eu am o întrebare, la care sper

să obţin un răspuns. Domnul Voiculescu nu este aici.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dar dumneavoastră., în calitate de ziarist al
postului de dezinformare Antena 3, da?

Întrebare: Dar nu înţeleg de ce sunteţi...

Preş edintele României, domnul Traian Băsescu: Vă rog!

Întrebare: Pot să vă întreb?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Puneţi întrebarea!

Întrebare: Cum aţi reacţionat, când fiica dumneavoastră v-a înştiinţat că lucrează pentru NIS
Petrol, subsidiara Gazprom în România, şi că obţine bani de la Gazprom?

Pre edintele României, domnul Traian Băsescu: Nu m-a informat.

Întrebare: V-am informat eu, acum. Noi avem documente, mărturii video, le-am difuzat aseară.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule ziarist, pentru că minţiţi; fiica mea

nu a obţinut niciodată bani de la Gazprom.

Întrebare: Avem contracte.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Asta este o minciună a securistului
Voiculescu pe care, din păcate, o pune în gura unor copii. Dumneavoastră sunteţi un copil.
Pentru banii lui Voiculescu renunţaţi să minţiţi!

Întrebare: Dar nu este o minciună, domnule preşedinte.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc. V-am răspuns.

Întrebare: Am acte. Vreţi să vi le aduc?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc, v-am dat răspunsul. Ce acte
aveţi? Că a luat bani de la Gazprom? Nu vă e...

Întrebare: Nu, dar avem contracte.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Ştiţi ce face un notar?


Întrebare: Toate achiziţiile făcute în România de Gazprom au fost legalizate de notarul Ioana

Băsescu.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule ziarist, minţiţi, ca şi patronul
dumneavoastră, condamnat la cinci ani, ca şi postul dumneavoastră de propagandă.
Mulţumesc.

Întrebare: Chiar nu mint, domnule preşedinte. Sper să...


Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Chiar minţiţi...

Întrebare: ... sper să-mi daţi un răspuns...
Preş edintele României, domnul Traian Băsescu: ...eu nu vă contrazic, că Ioana poate avea

legalizare de acte de la oricine.

Întrebare: Păi, despre asta este vorba. Despre asta este vorba.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, şi cum vă permiteţi să spuneţi că a luat

bani de la Gazprom?

Întrebare: Păi, când prestezi servicii pentru cineva, eşti plătit. Dânsa a legalizat prin biroul
notarial acele acte de achiziţionare.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. A făcut fiica mea un contract cu

Gazprom-ul?

Întrebare: Nu. Cu NIS Petrol. Care este subsidiară a Gazprom.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Minţiţi, ca securistul Voiculescu. Vă

mulţumesc.

Întrebare: Dar nu mint şi nu are legătură ... dumneavoastră şi...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Renunţaţi. Renunţaţi, că NIS-ul, din câte ştiu
eu, este o companie sârbă.

Întrebare: (...) Gazprom-ul.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Şi postul Antena 1 este cumpărat de un

securist, şi dumneavoastră spuneţi că nu sunteţi securişt, nu? Nu-i cumpărat de un turnător,
Antena 1? 

Întrebare: (...)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Şi vă face cineva turnător şi pe 
dumneavoastră?

Întrebare: (...) 

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: O.K. 

Întrebare: (...)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Pentru că nu ştiu.

Întrebare: (...)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Aha! Şi eu trebuie să vă cred.

Întrebare: (...)  Pe site lipseste ce a spus  reporterul:    Vă aduc documentele.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule, nu mi le aduce-ţi mie. Dacă a
făcut un contract cu Gazprom, este una; dacă, în calitate de notar, a spus că vă cheamă cum vă
cheamă, notaru-i notar, doar constată.