26 iul. 2021

Marea izbândă de la... Arcul de Triumf

 Un articol de pe site-ul politica-dezastrului.ro

Praful deșertului peste deșărtăciunea discursului

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, nu este o excepție, în fapt este definiția individului care simte că-i scapă situația de sub control și speră că un gard vopsit acoperă putregaiul din interior. Încercarea disperată de  cosmetizare a propriei imagini maculează momente simbolice și vulnerabilizează imaginea unei Armate total dezamăgită de cel care a fost, cândva, în fruntea ei. Un general, propulsat în carieră prin mijloace oculte, trecut prin Irak și Afganistan, dar „legendat” cu documentare mincinoase și bătălii inexistente, sfârșește lamentabil în malaxorul politicii. O ieșire din scenă demnă de un politruc, un ofițer care a folosit haina militară exclusiv în interes personal și care, dacă și-ar fi început cariera la începutul anilor ’80, în mod cert ar fi fost secretar de partid. De altfel, Ciucă nu amintește niciodată cum a devenit membru al Partidului Comunist sau aplecarea lui către doctrina socialistă, din perioada în care PSD-ul îi netezea cariera militară. Memoria și recunoștința ariviștilor politici este foarte scurtă, dar întreaga carieră a generalului Ciucă se datorează PSD. Într-un singur an, 2014, cu Ponta prim ministru și Dușa la Apărare, „legenda de la Nasiriah” a ocupat, succesiv, funcțiile de  şef al Statului Major al Forţelor Terestre, locţiitor și apoi şef al Statului Major General.

Experiența muncii de partid din perioada antedecembristă se dovedește utilă astăzi. Generalul, ajuns ministru, s-a ancorat politic, iar paradele și interviurile-simulacru sunt prilej de apariții în mass media și ocazii cu care încearcă să-și spele obrazul. Din păcate pentru el, Ionică Ciucă nu înțelege perioada diferită pe care o traversăm. De exemplu, accesul la informații  este incomparabil superior și determinant în formarea opiniei publice, un element fundamental diferit față de perioada în care se iniția tânărul Ciucă în tainele muncii de partid. 

Am avut „săptămâna Ciucă la TV”. Începută duminică la emisiunea ProPatria (transformată în „Ciucă laudatio”) a continuat cu apariții la diferite televiziuni și, iarăși, la TVR. Exprimarea greoaie cu multe întreruperi și impotența construirii unui discurs care să transmită un mesaj coerent, coroborate cu lipsa proprietății termenilor și confuzii ale unor noțiuni de bază, fac din prezența media a lui Ciucă sursă de supliciu pentru moderatori. Aparițiile sale la emisiuni televizate sunt adevărate provocări intelectuale pentru cei care au inconștiența să le urmărească. „Dacă nu ești cuminte vei urmări 30 de minute o emisiune cu Nicușor vorbind despre armată”, ar fi un moment terifiant pentru preșcolari. „I-am spus o sintagmă: ținută”, „slot de timp” sau „proces a la long” sunt exemple din exprimarea unui ministru care se simte stingher vorbind limba română sau, în absența unui vocabular generos, o mixează cu „pulberea” de engleză pe care reclamă că o cunoaște.  Nu răspunde niciodată întrebărilor concrete despre înzestrare, obosește după 15 minute de dezbatere și se refugiază în reprize de hăhăială pentru a-și ascunde limitele. Nimic despre corvete și alte escadrile F16, nimic despre elicoptere sau despre cum achizițiile noastre sunt toate orientate către industria americană.  

Cadou pentru clanul de la putere: o paradă militară

Am fost, zilele trecute, martorii unei parade militare inutile. Una anunțată arogant pe pagina de FB a MApN. „V-ați săturat să mergeți iarna la Arcul de Triumf pentru a-i vedea pe militari defilând? Ei bine, aveți ocazia de a-i admira și vara!” „Ei bine”... asta era problema poporului nostru, scuipat zilnic de către politicieni! Românii erau „sătui” să tot asiste la defilarea militarilor iarna, așa că a venit Ciucă și a pus de o defilare și vara. E OK! Noi toți ne cam „săturasem” să sărbătorească americanii și francezii în iulie, de ce n-am face și noi asta? Adevărul este că suntem singura țară dintre cele 65 participante, în diferite perioade, la efortul coaliției în Afganistan, care a organizat o parada militară după încheierea misiunii.

Continuare: aici 

https://politica-dezastrului.ro/articol/generalul-svejk-si-batalia-de-la-arcul-de-triumf-1148

18 iul. 2021

Pamela a aterizat la Turda

 Pamela Roussos Raţiu, fosta soţie a celebrului Demis Roussos, măritată cu fiul lui Ion Raţiu, Indrei, este cel mai exotic personaj din Turda. Până să se stabilească în micul oraş din Ardeal, unde transformă, acum, o fostă fabrică de bere într-un spaţiu comunitar, Pamela a trăit în Beverly Hills, Manhatan, Londra, Paris, a defilat pe marile podiumuri ale lumii, a condus afacerile unor miliardari şi a primit o medalie din partea Regelui MIHAI I.

                    

„La vârste diferite faci lucruri diferite. Muncesc de 10 ani la Turda şi la această vârstă mi se potriveşte ca o mănuşă. Eu am avut o viaţă norocoasă şi variată şi sunt într-o perioadă în care e bine să şi dau înapoi”, a explicat, sinceră şi zâmbitoare, Pamela Raţiu (66 de ani) motivele pentru care trăieşte în micul orăşel ardelean. 

După o viaţă tumultoasă trăită în New York, Londra, Paris şi după o căsătorie de 10 ani cu celebrul cântăreţ Demis Roussos, în 2004, Pamela s-a căsătorit cu fiul cel mare al lui Ion Raţiu, Indrei, şi s-a mutat în Turda. Ea coordonează mai multe proiecte ale familiei Raţiu în România, în aceste zile concentrându-se pe transformarea unei vechi fabrici de bere din orăşelul ardelean, declarată patrimoniu industrial, în spaţiu comunitar. 


 

Ce faci cu o fabrică de bere din secolul XIX

 

„Fabrica a fost cumpărată acum 10 ani şi s-a dorit transformarea ei în mall, ceea ce s-a dovedit a nu fi o idee bună, întrucât locuitorii din Turda nu au puterea de cumpărare necesară pentru o astfel de investiţie. Între timp, a venit criza economică şi proiectul a fost oprit. Eu am preluat administrarea proprietăţilor din Turda ale familiei în urmă cu doi ani şi fabrica mi-a plăcut extrem de mult. Clădirea, construită în mai multe etape în secolele XVIII - XIX e fascinantă din punct de vedere arhitectural”, povesteşte Pamela. Ea a renunţat  la ideea de a transforma fabrica în mall în favoarea deschiderii clădirii pentru comunitatea locală. Proiectul, care va fi finalizat în circa opt ani, prevede amenajarea mai multor obiective: un centru comunitar, o berărie cu terasă, un muzeu al berii, un hotel şi un centru de conferinţe şi, nu în ultimul rând, o fabrică de legume uscate. Clădirea şi terenul din jurul acesteia au circa două hectare. Proiectul pare megalomanic, dar Pamela, care e conştientă de corupţia din administraţie, spune, sigură pe ea: „Nu vreau să mă laud, dar nu încep ceva ce nu intenţionez să termin. Secretul reuşitelor mele este că ştiu foarte bine să mă vând, pentru că trebuie să ştii să te vinzi pe tine, înainte de a vinde un produs. Un alt secret e să observi ce se întâmplă în jurul tău, să faci un studiu temeinic înainte să începi ceva, să asculţi oamenii. Sunt foarte deschisă să primesc sfaturi şi să colaborez cu specialişti”, explică Pamela. Prima experienţă de manager a avut-o la 20 de ani, când a coordonat un salon de coafură din New York, deţinut de familia Rockefeller.

„Am avut în primul an o cifră de afaceri de 137.000 de dolari, ceea ce a fost extraordinar. Îmi amintesc că peste un an şi jumătate am plecat, dar Patrick Rockefeller a insistat să fiu adusă înapoi”, povesteşte femeia. 

 

 

Pamela a câştigat un proiect european de 1,4 milioane de euro

 

Primii paşi în realizarea proiectului au fost făcuţi.

„În luna septembrie se va inaugura Centrul comunitar format din două hale foarte mari, având o capacitate de 150 de persoane. Aici se vor pune în scenă piese de teatru, pentru că teatrul din localitate e deschis de două-trei ori pe an; se vor proiecta filme, pentru că oraşul nu are cinematograf; vom muta aici proiectele fundaţiei Raţiu precum clubul de dezbateri, atelierul de teatru, centrul de voluntariat; va fi un loc de întâlnire pentru tineri, pentru persoanele în vârstă, dar şi pentru tinerele mame; avem promisiuni cu privire la o donaţie de calculatoare pentru a face un centru de training IT pentru tineri”, explică Pamela. 

Până acuma, s-au investit 21.000 de euro şi pentru finalizarea proiectului mai e nevoie de 7.000 de euro. De asemenea, zilele trecute, în curtea fabricii a fost amenajată o scenă în aer liber, unde vor fi găzduite concerte, proiecţii de filme, teatru şi orice tip de eveniment comunitar la care pot participa maximum 200 de persoane. De asemenea, Pamela a câştigat o finanţare europeană de 1,4 milioane de euro pentru realizarea, tot aici, a unei fabrici de legume şi fructe uscate. În acest moment, ea negociază cu mai multe bănci împrumutul necesar investiţiei. 



Afaceri sociale

 

Pamela Raţiu a venit cu un concept foarte nou pentru ONG-urile din România: antreprenoriatul social. Aceasta înseamnă că pe lângă faptul că va amenaja în fabrică un centru comunitar, un muzeu al berii şi o zonă de concerte în aer liber, toate destinate locuitorilor de aici, în clădire vor funcţiona activităţi comerciale, cum ar fi o berărie sau un hotel, care să poată susţine financiar proiectele comunitare ale fundaţiei.

„E o idee total nouă în România.  Mi-a luat un an şi jumătate pentru a face echipa cu care lucrez să înţeleagă  ideea. Acum 6 luni, am făcut un atelier cu 19 ONG-uri din ţară despre antreprenoriatul social şi oamenii au respins ideea, motivând că o asociaţie trebuie să facă muncă pro bono. În SUA, Anglia sau Australia, majoritatea ONG-urilor fac antereprenoriat social demult şi au motive serioase: finanţările de la stat sunt tot mai mici şi e din ce în ce mai greu să găseşti corporaţii care finanţează, pentru că au propriile proiecte”, a detaliat preşedinta Fundaţiei Familiei Raţiu. 

Ea exemplifică arătând că şi Regina Angliei are magazin de suveniruri, din vânzarea cărora se susţin proiecte sociale. 

„Dacă vrei ca asociaţia ta să aibă o activitate pe termen lung, aceasta trebuie să fie sustenabilă. Mi se pare de bun simţ pentru că nu poţi cere constant bani”, arată Pamela. Dovada faptului că acest mecanism funcţionează este cafeneaua fundaţiei Raţiu din Turda - Papion: „La aproximativ un an de la deschidere, cafeneaua culturală a devenit o sursă de finanţare pentru fundaţie. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Pensiunea Raţiu de la Petreştii de Jos, realizată din fonduri europene”.  


„Dracula nu e un ambasador bun, ar tebui promovat Vlad Ţepeş”

 

Pamela Raţiu a lucrat mai mulţi ani în România, organizând vacanţe pentru expaţii care trăiau aici. 

Întrebată despre punctele forte ale turismului din ţară, Pamela a spus: „Peisajul românesc e unic. E apreciat de oameni precum Prinţul Charles, care vine aici de 17-18 ani. El e interesat de pajişti. Vine şi se uită ore întregi la pajişti”, spune, zâmbind, Pamela. 

„Un avantaj important e multiculturalitatea, aici existând o moştenire culturală foarte variată a românilor, sașilor, ungurilor, romilor. Aceasta se reflectă în bucătărie şi în tradiţiile care sunt absolut unice.  Acestea trebuie să fie preţuite şi promovate. Ar trebui să se evite atracţii precum Dracula şi să fie promovată cultura originală. Dracula nu e un ambasador al Transivaniei, Vlad Ţepeş ar trebui promovat”, crede femeia. 

Când este întrebată de străini unde locuieşte, Pamela le răspunde: „În Transilvania, pentru că sună foarte romantic. Oamenii nu ştiu sigur unde e, dar li se pare interesant. Acum câţiva ani, de Revelion, eram în Elveţia şi treceam printr-o piaţă. Întrucât eram îmbrăcată cu o capă din blană foarte spectaculoasă, paparazzi erau în delir. <<De unde eşti?>>, m-au întrebat. <<Din Transilvania>>, le-am răspuns. <<De unde ai haina aceasta?>> << A fost făcută în Transilvania, pentru că în Transilvania, aşa ne îmbrăcăm>>. M-am distrat cu ei”, spune, râzând, fosta vedetă. 


 

De la Londra la Turda

 

Pamela Raţiu spune că-i place viaţa la Turda.

„E unul dintre cele mai frumoase oraşe din România, are istorie, are o arhitectură interesantă, sunt multe biserici, mina de sare. Cel mai mult îmi place munca pe care o fac aici, care mi-a dat posibilitatea să întâlnesc mulţi oameni interesanţi. De asemenea, îmi place faptul că echipa de la fundaţie e ca o mare familie”, explică soţia lui Indrei Raţiu. 

Ea spune că nu-i lipseşte viaţa din marile metropole. 

„Acum patru ani, m-am întors în Manhattan, care era pentru  mine, la 20 de ani, locul ideal. Nu-mi puteam imagina să trăiesc altundeva. Dar acum, mi se pare schimbat, murdar, nesigur, n-aş vrea să trăiesc acolo. Nici la Londra nu aş locui, deşi îmi place foarte mult. Londra pe care o cunosc eu e alta, nu e aşa de agitată”, rememorează Pamela. 

Ea călătoreşte foarte mult, aproape în fiecare lună fiind plecată din ţară: „La fiecare două luni, mă duc la Londra, în Elveţia merg destul de des, la Washington merg anual. Săptămâna viitoare mă duc la Budapesta să văd expoziţia Toulouse-Lautrec. Nu mă plicitisesc niciodată”. 

Femeia spune că întotdeauna i-a plăcut să trăiască la în zona rurală: „Când eram căsătorită cu Demis Roussos m-am mutat într-un sat din Peloponez. Îmi place la ţară. Avem o proprietate la Petreştii de Jos, lângă Turda, unde fac naveta”. 

Ea are o viaţă liniştită la Turda, dar şi foarte activă. Îşi bea cafeaua în grădină, are câini, pisici, papagali. Are prieteni buni la care merge la cină, este clientă fidelă a unui magazin Plafar din Turda, dar şi a Muzeului de Istorie, despre care are numai cuvinte de laudă. Cu toate acestea, săptămâna ei de muncă este de şapte zile şi dacă dimineaţa începe la Turda, se poate termina la Londra sau la Paris. „Mă simt bine la Turda, altfel n-aş sta aici”, concluzionează Pamela. 



Colegă cu Robert de Niro şi cu Liza Minelli 

 

Pamela Roussos Raţiu s-a născut în Los Angeles, California, în 1948, familia ei având origini irlandeze, belgiene, germane şi chinezeşti. Mama ei a lucrat în domeniul management-ului hotelier, în timp ce tatăl ei a fost un fermier în Texas. Pamela a fost crescută de bunici în Beverly Hills, Springfield Missouri şi St. Petersburg - Florida. A studiat vioara, la 12 ani obţinând o bursă la Universitatea de Stat din Florida şi apoi s-a înscris la Conservatorul din Cincinnati. La 19 ani, Pamela s-a decis să se mute în Manhattan şi a luat lecţii de teatru de la celebra Stella Adler, fiind colegă cu Robert de Niro. După câţiva ani, s-a mutat la Londra, unde a fost model pentru numeroşi designeri britanici şi europeni. În această perioadă a vieţii a lucrat cu vedete precum Andy Warhol, Liza Minelli, Sylvana Mangano sau Lauren Bacall. 

 


Bărbaţii din viaţa ei: Demis Roussos şi Indrei Raţiu

 

„Am învăţat să cânt la vioară timp de 12 ani şi am învăţat să joc în filme. Am încercat multe lucruri, pot spune că am testat mai multe chestii ca să aflu că nu sunt pentru mine. Baza activităţii mele a fost, totuşi, moda, am lucrat ani întregi în modă. Acum, singura legătură pe care o mai am cu moda e shopping-ul”, spune, zâmbind, fostul model. 

În 1983, Pamela l-a întâlnit pe Demis Roussos, cu care s-a căsătorit. Ei au fost împreună timp de 10 ani şi au rămas buni prieteni. În această perioadă, ea a lucrat ca PR al cântăreţului.

In 2004, s-a căsătorit cu Indrei Raţiu (fiul lui Ion Raţiu) şi s-a mutat la Turda, unde se ocupă de proiectele familiei. Este director executiv al Fundaţiei Caritabile a familiei Raţiu, administrator al Turda Development, iniţiator şi coordonator al proiectului hotelier „Ratz de Nagylak”, preşedinte al Asociaţiei Transilvania Fest, membru al consiliului director al Centrului Raţiu pentru Democraţie (CRD),  preşedinte al filialei din SUA a Fundaţiei Raţiu.

Ea a iniţit programul CRD de combatere a traficului de persoane „Nu e de vânzare - Alege pentru binele tău”, Clubul de Debate, Atelierul de Teatru şi Centrul de Voluntariat. 

Pamela Raţiu a primit Medalia „Regele MIHAI I pentru Loialitate”, în 2011.