Firimituri

In 1925, dupa sapte ani de la Marea Unire, se infiinta la Brasov fabrica de avioane IAR. In perioada interbelica Romania se afla  printre primele tari cu  industrie aeronautica. La Brasov  se fabricau  avioane dupa proiecte proprii.  Cel mai performant produs al fabricii romanesti a fost  IAR 80, avion militar, de vanatoare. 
Daca dupa razboi rusii nu ar fi demolat  fabrica, Romania si-ar fi continuat drumul ascendent spre performanta in industria aeronautica. La Brasov s-ar fi construit avioane. Am fi avut si aeroport.
In 1968 s-a infiintat ICA Ghimbav, cu profil preponderent pe elicoptere. A fost un act reparatoriu, dar nu pe de-a intregul. Elicoptere frantuzesti si nu avioane romanesti. Romania nu avea experienta in proiectarea si fabricarea de elicoptere. A fost o optiune politica. Era anul  cand Nicolae Ceausescu  taia o bresa in cortina de fier dintre Est si Vest, dintre comunism si capitalism. Fabrica de la Ghimbav  a primit licenta de la SNIAS,  Aerospatiale Franta,  pentru doua tipuri de elicoptere: Alouette si Puma.
Dupa 1989, la inceput de noua era de trecere    de la  economia centralizata spre economia libera, spre capitalism,  ICA Ghimbav si-a schimbat numele. A luat sigla IAR a fabricii distruse de rusi. Ca sa nu uitam de  vremurile de exceptie cand la Brasov se fabricau avioane performante. Doar numele! Pe fond, in uzina  nu s-a facult un salt calitativ spre un proiect de elicopter romanesc. Nu a fost nici dorinta si nici putinta. Toti de la salariati pana la director s-au multumit cu firimituri: reparatii si modernizari ale eliocpterelor militare, piese de schimb pentru elicopterele exportate in lumea a treia.
In 1996 se ivise oportunitatea de a primi mai mult decat niste firimiuri de la guvern prin Departamentul pentru armanete si Statul major al fortelor aeriene. S-a lucrat la proiectul de contract cu firma americana de elicoptere Bell Helicopters pentru transfer tehnologic  si fabricarea a 96 de elicotere de atac Super Cobra. S-a facut atata tam-tam  in mass-media cu costul acestei afaceri incat s-a ajuns la  o adversitate fata de acest proiect. "Cum de ne permitem sa dam 1,5  miliarde dolari?" Nimeni nu cerea toti banii jos. Trebuie sa fii copil daca nu rau  intentionat ca sa nu stii ca o  afacere de aceasta dimensiune se face pe termen lung. Nimeni nu discuta avantajele ei ci doar ca nu sunt bani. Ca o ironie a sortii, nu peste multi ani, am dat aceeasi suma firmei americane  Becktel doar pentru 50 de km de autostrada!
In aceasta  afacere cu firma Bell Helicoters   isi bagase coada politicianismul. In guvern erau ministri din partidul PD,  Petre Roman! Francezii se opuneau patrunderii  firmei americane in industria aeronautica din Romania.  Cu ce au venit acestia in contrapondere? Cu firimituri! Nu s-au grabit sa cumpere actiuni ale fabricii IAR, ci au infiintat  cu aceasta un contract de joint-venture, adica sa imparta profitul, aproape pe din doua, IAR SA se "pricopseste" cu 49%. Ce inseamna sa obtii profit, mai ales in industria  aeronautica? Numai cu cheltuieli mici, cub
personal redus, cu forta de munca ieftina! Au cumparat  o hala  si au agatat in cui firma Eurocopter Romania! Profilul: reparatii elicoptere  straine, Puma, Super Puma. Pentru toate serviciile ce tin de reparatii componete ale elicoterului, ERO colaboreaza cu sectiile vecine ce apartin IAR-ului. Firimituri!

Unde este IAR-ul in 2014,  la  patru ani pana la centenarul Marii Uniri?  

Pe 9 decembrie Eurocopter Romania a tramabitat in cele zari ca au finalizat contractul de  modernizarea a 20 de elicoptere Puma pentru Fortele Aeriene Regale Britanice! Unde este IAR-ul in toata treaba asta, si cu ce s-a  ales? Cu firimituri! A primit comenzi mici, indeosebi  pentru repararea  pieselor componente ale celor 20 de elicoptere britanice. Firimituri mai mari, mai mici, dar tot firimituri raman!

Nu suntem sanatosi

Slabe sanse sa ne vindecam. Treburile cu jumatati de masura ne aprenteaza ca o tara de la margine de lume. Sunt ani de cand cu cu mare pompa s-a inaugurat un capat de autostrada si aceasta nici astazi nu are amenajate statii, locuri unde sa tragi pe dreapta, si nici garduri de protectie a masinilor de animale ratacite sau chiar si oameni imprudenti.

In aceeasi nota caracteristica noua, romanilor, ieri, pe campul din Ghimbav, s-a inaugurat doar pista de beton a  aeroportului international. Atat, doar covorul de beton, fara balize, marcaje, instalatii electrice, turn de control, bretele, canalizare, etc. Aceasta inaugurare a unui pseudo aeroport s-a facut cu trambete si surle, martori fiind  Ioan Rus si Constantin Nita - ministri in cabinetul Ponta, Aristotel Cancescu - presedintele C.J. (mama si moasa proiectului), Sorinel Ciobanu - directorul Companiei Aeroporturi Bucuresti, parlamentari brasoveni, consilieri. Cui serveste aceasta demonstratie in aer liber? Pista a fost inaugurat prin decolarea si aterizarea unui avion de mici dimensiuni. Pe cine mintim? Asa scrie in caietul de sarcini, in proiect, privitor la receptia unui aeroport international? Omologarea pistei se face prin zborul unui unui avion de mici dimensiuni, a unui bondar? De ce nu a venit un aparat din clasa transport persoane, gen Boeing? Mas-ca-ra-da, asta e cuvantul potrivit. Pesemne ca cei care aveau obligatia de a plati lucrarile pentru pista, zeci de milioane de euro, aveau nevoie de acest spectacol ca pe un act de receptie. Jalnic! Bataie de joc pe bani publici!
 Aici, pe site-ul CJ Brasov, gasim cateva date despre acest proiect. Sunt sanse mari ca pista aceasta sa fie inecata in buruieni. Spun asta, fiindca nu mai sunt bani pentru a continua lucrarile. Si acestea nu sunt putine si nici lipsite de importanta, fara de care nu vom avea niciodata aeroprt international operational la Ghimbav. Pe site-ul aeroportubrasov.ro nu a aparut nicio informatie legat de acest ultim eveniment, poate ca inca se lucreaza la impachetarea lui intr-un ambalaj cat mai lucios.