28 sept. 2010

Cîinele a priceput

În ultimul timp, cîinele era de nerecunoscut. Nu se mai speriau de el nici mîţele. Ajunsese ca la afrontul felin, o ploaie cu stropi de salivă, el să răspundă doar cu un mîrîit anemic. Tocmai el, cel care înspăimînta atunci cînd, proptit cu picioarele din faţă, cu toţi muşchii încordaţi, îşi dezvelea caninii mîrîind, ca o mobră, de le zbîrlea părul pe spate patrupedelor masculine.

În ziua aceea, stăpînul îl lăsase, întins pe covorul plin cu păr, în faţa televizorului. Îi pusese doar apă în farfuria de alăturea. Era lingav, nu mai mînca. Nu mai suporta să ţină pe cap chipiul, ca în zilele lui de mare crai canin. Sleit de puteri, el îşi trecea timpul mijind ochii la televizor, deşi nu-i mai aducea nicio plăcere canină. Nu-l mai interesa nici să butoneze telecomanda, aşa cum îi plăcea cîndva să apese cu laba pe butonul cu săgeată, pînă ajungea la planeta animalelor, unde privea la o piţipoancă de căţea participantă la un concurs de frumuseţe canină pînă i se scurgeau balele...

Cînd se-ntorsese stăpânul, cîinele nu mai era la locul lui, şi nici altundeva prin casă. Televizorul era deschis pe un canal de ştiri. Se dezbătea manifestarea poliţiştilor, întorcînd pe toate feţele lozinca pe care aceştia o strigaseră:
- Ieşi afară javră ordinară!

Cîinele a priceput! A ieşit. A plecat pentru totdeauna. A dispărut. Stăpînul lui nici nu schiţă vreo intenţie să iese să-l caute. El ştia că zilele lui sunt numărate. Dar nu se aşteptase să fie în stare să facă aşa ceva. Deşi arăta jalnic- era slăbit, îi cădea părul- a dovedit un simţămînt mai înalt decît al unora dintre oameni.

18 sept. 2010

Înlăturaţi!

O spun direct, nu pe ocolite. Nu vreau să fiu pe de lături. Dar nici nu voi să intru în lături. Nu intra în lături că te mănîncă porcul. Dacă ai intrat în latura lui nu ai decît să te speli, altceva ce ai mai putea să faci dacă nu ai avut tăria să stai pe de lături. Ce vremuri zoioase,  murdare ca lăturile. Greu se  înlătură. Te fereşti să intri în lături, dar nici nu ştii  pe ce latură să te postezi. Desigur, mulţi sau multe sunt tenţaţi sau tentate să nu stea pe de lături, şi prea tîrziu se trezesc că au intrat în lăturile rîtului, sunt pe  un loc rîtos. Unii ţin laturile. Fericiţi sunt cei de pe lături, că a lor va fi laturea! După cum se vede, problema are mai multe laturi. Depinde pe ce latură eşti sau în ce latură ai nimerit. Fiecare cu  lăturile unghiului lui de  vedere. Cine se mai lătură astăzi unei cauze nobile. Dacă el nu intră în latura ta, nici tu să nu intri în latura lui. Clar? Hm! Destul de neclar! Nu voi să mă proţăpesc. Lătura-m-aş şi n-am cui, lătura-m-aş codrului! În lături cu ei! Înlăturaţi!

13 sept. 2010

Bude offline


Ce poate fi mai expresiv, decît o vatră  încojurată de bude offline, o masă a neplăcerii, o masă a budelor false. Ce te nelinişteşte?

La ceas de taină, oare cîţi dintre aleşii neamului, constipaţi, conjuraţi, aferaţi s-au strîns în jurul unei atare vetre pentru a pune ţara la cale, pentru a o pîrjoli?

Iată, aceasta este masa la care se face politica la nivelul cel mai de jos!
Hai, să nu fim indiferenţi, să nu ne resemnăm!
Nu ajunge doar un singur par la un car de bude!

11 sept. 2010

Pruna şi ţelina

Unde sunt cerşetorii noştri, ştim! Bîntuiesc prin Vest! Nu ştim cîţi sunt, deşi Vestul în ultima vreme, ne ajută, îi inventariază, îi îmbarcă şi ni-i trimit acasă. Şi cu asta ce-am făcut? cum zicea cîndva  C. Tănase. 

Ca antiteză, eu voi să ştiu unde ne sunt cercetătorii! În Vestul îndepărtat Măria Ta!, ar răspunde cineva din sala de cinema. 
Ei cînd vor veni acasă? Normal ar trebui să vină de voie, nu trimişi. Să vină să încline balanţa înspre bine, să vină să facă studii ştiinţifice. Dar câte nu sunt de analizat, de sintetizat, de aplicat… Nu ? 

Ce influenţă au fazele Lunii asupra ridichii se cunoaşte. Dar de rolul pe care îl are pruna asupra  sexualităţii, puţini ştiu. Mă exasperează cu cîtă abnegaţie cercetătorii din alte ţări, dezvoltate (aşa se spune), se apleacă asupra prunei, o cercetează, o expertizează. Pruna ! un fruct atât de exploatat la noi.

Potrivit unui studiu publicat în Jurnalul Britanic de Nutriţie , aceste fructe previn îngroşarea vaselor de sînge, curăţă arterele şi îmbunătăţesc circulaţia, ceea ce duce la o creştere a libidoului, spune Robert Fried, coautorul cărţii « Great Food, Great Sex » (sursa : ziarul Gândul).

Dacă prunele lor fac asemenea minuni, ale noastre,  care sunt de zece ori mai gustoase, câte grozăvii ar trebui să facă?
La noi, cine are prune şi nu mănîncă cu îndestulare pentru a vedea dacă... înseamnă că le strânge pentru cazanul de ţuică. De unde să ştie românul de rolul prunii ca afrodisiac! Dacă e aşa înseamnă că pruna e soră sau frate cu ţelina. La noi nu se fac studii de asemenea anvergură ! Şi avem o grădină mare de o parte şi de alta a munţilor Carpaţi. Se bănuie că şi ceapa şi ardeiul iute ar putea să se înrudească cu pruna! 

Dar vreau să aflu dintr-un studiu elevat elaborat de un grup de cercetători autohtoni. De ce la noi nu s-ar studia dacă gutuia sau gulia ar avea influenţe similare cu pruna? Dacă da, atunci nu s-ar mai mânca în draci prune şi nu s-ar diminua cantitatea de ţuică de pe piaţă. Rezultatele mai trebuie şi publicate. Este adevărat că nu avem reviste de specialitate de notorietate, dar s-ar putea publica într-o revistă mondenă. Avem destule, deşi sunt de un altfel de notorietate …

Cine ştie, va veni o zi, cînd Vestul ni-i va trimite acasă! Motive vor găsi ei, nu trebuie să le inventăm noi. 
Îi aşteptăm! Să ne spună dacă în adevăr aşa stă treaba cu pruna!

9 sept. 2010

Vin stelele toamnei

hai, vino şi tu!
să culegem stelele toamnei,
ele cad frânte, sătule de traiul vegetal,
dornice de marele repaus.
 să ne grăbim!
 roua dimineţii le va da  sărutul.
hai, vino! să ne întâlnim iară
pe poteca cu stele ruginii!

6 sept. 2010

Festivalul Naţional de Umor "Ion Cănăvoiu"

 Consiliul Judeşean Gorj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Biblioteca Judeţeană "Christian Tell", Şcoala Populară de Artă, Asociaţia Epigramiştilor din România, Asdociaţia Naţională a caricaturiştilor, Grupul de publicaţii "Flacăra", Liga Culturală "Fiii Gorjului", Consiliul local şi Primăria Runcu, Societatea Umoriştilor Gorjeni organizează, în perioada 22-24 oct. 2010, ediţia a XVIII-a a Festivalului Naţional de Umor  "Ion Cănăvoiu".

 Manifestarea este deschisă umoriştilor - profesionişti sau neprofesionişti- pe următoarele secţiuni:

1. Concurs de volum, concurs pentru cea mai bună carte de umor a anului;
Participă volumele de umor (epigramă, fabulă, proză scurtă/poezie umoristică ...) tipărite în perioada oct. 2009- oct. 2010.

2. Concurs de epigramă;
Se concurează cu 10 epigrame, câte 2 pe temele: "Piaţa şi Viaţa" şi "Norocul e o fată uşuratică", iar celelalte pe teme libere.

3. Concurs de fabule;
Se concurează cu 3 fabule.

4. Concurs de proză scurtă;
3 proze de  maximum3 pagini fiecare.
5. Concurs de parodie/poezie umoristică;
Câte 5 creaţii.

6. Concurs de caricatură/fotografie umoristică;
Se vor trimite minimum 5 caricaturi/fotografii, de format A4 în passepartou, pe teme libere.

Autorii interesaţi de concurs îşi vor trimite lucrările într-un singur exemplar, pe adresa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, str. Calea Eroilor 15, Târgu Jiu, cod 210135, Gorj, până la data de 18 octombrie 2010 (data poştei).
Vor fi respectate obişnuitele condiţii ale secretului participării (plicul mare cu motto, lucrăriele nesemnate, doar cu motto, plicul mic sigilat cu motto şi adresa în interior, obligatoriu va fi menţioant un telefon de contact). Pentru secţiunile volum şi caricatură condiţia de "motto" se exclude.

Un juriu local va selecta lucrările pentru fieacre secţiune şi vor fi propuse spre ierarhizare juriului naţinal al Festivalului, care include personalităţi ale umorului românesc pentru fiecare din cele patru secţiuni.
Vor fi acordate premii în abni pentru toate secţiunile. 
Câştigătorii şi invitaţii vor fi anunţaţi telefonic  sau telegrafic în timp util, pentru a fi prezenţi la festivitatea de premiere, din ziua de 24 octombrie a.c. Contravaloarea premiilor nu se expediază prin poştă.
Informaţii suplimentare la telefoanele:
0253.21.37.10 (Centrul Jud. pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţioanle);
0721.370.057  (Ion Cepoi- Director CJCPCT);
0766.715.938 (Constantin Popescu);
0227.930.333 (Viorel Surdoiu)
                                                                                                             
Sursa :  Revista REBUS nr.9 sept. 2010.

"Cobra Regală" scrisă de  Ion Cănăvoiu (n. 1932- d. 1992), o carte cu  epigrame,  publicată  postum, 1994.
  Unei poetese

Cartea ce mi-ai dăruit-o

Avea filele tăiate...
Nici aici, cum vezi, iubito,
N-am avut întâietate.