Spre plus infinit

Ne regăsim venind dinspre minus infinit şi ne pierdem plecând, rând pe rând, spre plus infinit.
Poetul Adrian Păunescu şi-a sunat părinţii pierduţi dar ei nu le-a răspuns, aparatul n-avea ton. Acum pesemne că-i sună la un număr de interior. Versurile poeziei "Telefon peste moarte" sunt cântate de profesorul Walter Ghicolescu în concertul "Cenaclul Flacăra - 35 de ani" . Era anul 2008, pe scenă erau poetii Adrian Păunescu şi Grigore Vieru.

STEAUA merge mai departe

Aseară,  STEAUA Bucureşti, campioana României, s-a calificat în grupele Ligii Campionilor.    STEAUA, deşi nu a învins pe LEGIA Varşovia, merge mai departe graţie celor două goluri marcate în deplasare. Polonezii au egalat în prelungiri, le mai trebuiau un gol dar nu mai era timp de jucat. Steliştii au ratat mărirea scorului prin Tănase şi Filip.  Polonezilor le-a fost anulat un gol din poziţia de offside. Una peste alta jocul Stelei a fost mai bun şi ea merită să joace mai departe în prima ligă europeană.

Când peste ani ne vom aminti de această performanţă a Stelei, a şaptea calificare,  va trebui să nu uităm de jucătorii de acum ai Stelei: Ciprian Tătăruşanu, Florin Gardoş, Iasmin Latovlevici, Daniel Giorgievski, Lucasz  Szukala, Lucian Filip,  Nicolae Stanciu, Alexandru Bourceanu, Cristian Tănase, Adrian Popa, Federico Piovaccari, Adrian Cristea, Leonardo Tatu, Gabriel Iancu, şi de antrenorul l Laurenţiu Reghecampf. Cele două goluri care au decis calificarea, au fost marcate de Stanciu şi Piovaccari, în minutul  7, respectiv 9. 

Ultima performanţă de acest fel a Stelei a fost realizată în ediţia 2008-2009, în dauna echipei turce Galatasaray Istanbul. Din echipa de atunci a Stelei făceau parte: Zapata,  Dorin Goian,  Mirel Radoi (cpt),  Ovidiu Petre,  Dayro Moreno,  Arthur Bernhardt,   Toja,  Nesu, Bănel Nicolita,  Petre Marin, Florin Lovin, şi Marius Lacatus ca antrenor.  Sorţii o trimiteau pe steaua în grupă cu: Bayern, Fiorentina şi Lyon.  

La tragerea la sorţi a grupelor UCL de joi seara, STEAUA se va afla în urna a patra valorică. În prima urnă se vor afla cele mai bune cluburi de fotbal din Europa ale momentului: Bayern Munchen, Barcelona, Chelsea, Manchester United, Real Madrid, Arsenal Londra, FC Porto, Benfica Lisabona. Cu una dintre ele  va juca Steaua.
Tragerea la sorţi să fie cu noroc pentru Steaua! Felicitări şi succes STEAUA! 

Actualizare

STEAUA este in grupa E cu Chelsea, Shalke 04 si Basel. Vom vedea daca Steaua va reusi sa se califice in primele 16! 


Declaraţia lui Reghecampf luaă de pe site-ul UEFA:


It is a group in which we have a chance to qualify for the UEFA Champions League knockout stages. I know all the teams very well. We played against Chelsea recently in the round of 16 of the UEFA Europa League, against FC Basel we played friendlies both in the summer of 2012 and in the winter of 2013, while Schalke 04 are from Germany and I watch the Bundesliga on TV.

All the groups are strong, so I cannot say if we had good luck or bad luck. In my opinion the two matches against Chelsea will be extremely difficult, but my big desire is to take revenge now and I am happy that we have the opportunity to play against them. Schalke are also a very strong team and we will prepare the matches against them thoroughly. We have our chance to qualify for the knockout stage and we will have to take advantage of it.


Este o grupă  în care avem o șansă de a ne califica pentru faza eliminatorie a şaisprezecimilor UEFA Champions League. Stiu ca toate echipele sunt foarte bune. Am jucat împotriva lui Chelsea recent în etapa a 16 a UEFA Europa League , împotriva FC Basel am jucat amicale atât în ​​vara anului 2012 cât și în iarna anului 2013 , în timp ce Schalke 04 este  din Germania și eu urmăresc Bundesliga la televizor .

Toate grupele sunt puternice , deci nu pot spune dacă am avut noroc sau ghinion . În opinia mea, cele două meciuri împotriva lui Chelsea vor fi extrem de dificile, dar marea mea dorința este să ne luăm revanşa, și mă bucur că noi avem posibilitatea de a juca împotriva lor . Schalke este, de asemenea, o echipă foarte puternică și vom pregăti cum trebuie meciurile  împotriva lor. Avem șansa noastră de a ne califica pentru faza eliminatorie și va trebui să profităm de ea.

Evocare

Prima parte a simpozionului  ştiinţific „România în relaţiile internaţionale (1958-1968)", organizat în data de 20 iulie 2013 la Focşani de Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a A.O.Ş.R. (Academia Oamenilor de Ştiinţă din România) în colaborare cu Muzeul Vrancei, a fost dedicatǎ istoricului Gheorghe BUZATU, care a încetat din viaţǎ la 20 mai 2013.  

Profesorul univ. Dr. Ion SCURTU a prezentat comunicarea: 

                                      Gheorghe BUZATU - aşa cum l-am cunoscut

 

Ghorghe Buzatu -  (06.06.1939- 20.05.2013)
Sursa foto: jurnalul.ro

                    

Pe Gheorghe Buzatu l-am cunoscut în anul 1960, cu prilejul participǎrii mele în delegaţia studenţilor bucureşteni la festivitǎţile prilejuite de centenarul Universitǎţii „Alexandru Ioan Cuza”. Atunci am fost însoţiţi de câţiva colegi ieşeni, între care se afla şi Gheorghe Buzatu. Am discutat multe şi de toate, mai ales cǎ amândoi ne propusesem sǎ ne specializǎm în istoria contemporanǎ a României. La plecare, de la fereastra vagonului, i-am spus: „Pe cǎrǎrile vieţii ne vom mai întâlni”, iar Gheorghe Buzatu a întǎrit vorbele mele cu un salut ostǎşesc. Nu ştiam atunci cǎ aceste cuvinte aveau sǎ devinǎ realitate. Dar este cert cǎ pe „cǎrǎrile vieţii” ne-am întâlnit de sute şi sute de ori. Când dânsul venea în Bucureşti mǎ vizita la Facultatea de Istorie sau la mine acasǎ. La rândul meu, când ajungeam la Iaşi, mergeam la Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D.Xenopol”, unde Gh. Buzatu era secretar ştiinţific. Mai întâi mǎ conducea la directorul Mircea Petrescu-Dâmboviţa, reputatul arheolog, care voia sǎ ştie „ce noutǎţi mai sunt în Bucureşti”. Apoi în biroul sǎu, la o cafea fǎcutǎ de Valeriu Florin Dobrinescu, discutam probleme de istorie contemporanǎ. Eu mǎ specializam în problematica vieţii politice, iar Buzatu şi Dobrinescu în relaţiile internaţionale. Eram preocupaţi mai ales de evoluţia raporturilor dintre marile puteri şi implicaţiile asupra României. Doream sǎ “spargem” tiparele impuse „frontului istoriografic” de rigorile ideologice ale timpului, apelând la documentele de arhivǎ. Şi am reuşit. Eu mi-am susţinut doctoratul cu lucrarea Întemeierea şi activitatea Partidului Tǎrǎnesc (1918-1926), iar Gheorghe Buzatu cu România şi trusturile petrolifere internaţionale pânǎ în 1929, pe care amândoi le-am publicat înainte de 1989. Am dat curs solicitǎrilor sale de a colabora la „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie « A.D. Xenopol »” şi de a participa la unele sesiuni ştiinţifice organizate de Filiala Iaşi a Academiei, dupǎ cum şi dânsul a fost prezent la acţiuni desfǎşurate în Bucureşti. Iniţiativa colaborǎrii noastre ştiinţifice i-a aparţinut. Avea o puternicǎ forţǎ de convingere şi nu putea fi refuzat. Astfel am devenit coautor la volumele Nicolae Titulescu şi strategia pǎcii, Actul de la 23 August 1944 în context internaţional, Românii în istoria universalǎ, coordonate de Gheorghe Buzatu. Având posibilitatea de a studia în arhive din alte state, în primul rând din SUA, Gheorghe Buzatu a adunat o zestre documentarǎ considerabilǎ pe care a început sǎ o valorifice. Menţionez, cu titlu de exemplu, cǎ este istoricul român care a publicat toate variantele stenogramelor de la întâlnirile Stalin-Churchill-Roosevelt din 1943-1945, iar cartea sa Din istoria secretǎ a celui de-al Doilea Rǎzboi Mondial, publicatǎ în 1988, s-a vândut 200 000 de exemplare. Momentul Decembrie 1989 l-a gǎsit pe Gheorghe Buzatu în plinǎ forţǎ creatoare. În mod firesc, ar fi trebuit sǎ fie susţinut de cei pe care i-a ajutat, le-a publicat studiile, le-a luat apǎrarea ori de câte ori împrejurǎrile o cereau. Dar la români „recunoştinţa este floare rarǎ”, iar Buzatu a devenit ţinta atacurilor publice din partea unor colegi, deveniţi peste noapte anticomunişti şi monarhişti. În acest context, Gheorghe Buzatu a decis sǎ pǎrǎseascǎ Institutul pe care la slujit timp de trei decenii. Cu sprijinul lui Cristofor Simionescu, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei Române, a înfiinţat Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeanǎ, al cǎrui director a devenit. Buzatu a fost însoţit de câţiva colaboratori de marcǎ, între care Valeriu Florin Dobrinescu şi Stela Cheptea, iar noua instituţie s-a impus rapid în viaţa ştiinţificǎ a României. Deşi era un reputat specialist în istoria contemporanǎ, Gheorghe Buzatu nu şi-a gǎsit un loc la nici o Universitate din Iaşi. Decis sǎ-şi construiascǎ o carierǎ didacticǎ, a „peregrinat” la Sibiu şi Alba Iulia, reuşind apoi sǎ se titularizeze la Universitatea din Craiova. Am satisfacţia de a fi fǎcut parte din comisiile care au decis ca Gheorghe Buzatu sǎ ocupe, prin concurs, postul de cercetǎtor ştiinţific gradul I şi cel de profesor universitar, precum şi de a i se acorda titlul de conducǎtor de doctorat. Gh. Buzatu a fost pensionat, fǎrǎ ştirea sa, de Universitatea din Craiova, care a revenit asupra deciziei, dar profesorul a decis sǎ demisioneze şi s-a transferat la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, continuându-şi activitatea în cadrul Şcolii Doctorale. Înzestrat cu o mare putere de muncǎ, dar şi cu o voinţǎ de fier, Gheorghe Buzatu a abordat o tematicǎ tot mai complexǎ şi dificilǎ: extrema dreaptǎ şi activitatea lui Corneliu Zelea Codreanu, România şi cel de-Al Doilea Rǎzboi Mondial, rolul mareşalului Antonescu, instaurarea comunismului în România etc. etc. Pentru impostori şi politruci, Buzatu nu a fost un istoric comod, mai ales cǎ el apela de fiecare datǎ la documente de arhivǎ. Neputând sǎ-l combatǎ cu argumente ştiinţifice, respectivii au recurs la practicile lui Mihail Roller din anii stalinismului, urmǎrind sǎ impunǎ o „linie oficialǎ” în abordarea problemelor de istorie. Gheorghe Buzatu nu a fost primit în Academia Românǎ, deşi opera sa o depǎşea cu mult pe cea a oricǎrui membru al Secţiei de Stiinţe Istorice şi Arheologie. A obiectat un fost membru al C.C. al P.C.R., care-l elogiase pe Nicolae Ceauşescu, inclusiv de la tribuna Congresului al XIV-lea al P.C.R.. Drept „recompensǎ”, din membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, respectivul a devenit membru titular al Academiei Române. O oarecare compensaţie a venit prin alegerea lui Gheorghe Buzatu, la propunerea mea, în calitate de membru al Academniei Oamenilor de Ştiinţǎ din România. Potrivit legii din ianuarie 2007, A.O.Ş.R. este „for naţional de consacrare ştiinţificǎ”, reunind „personalitǎţi ştiinţifice reprezentative” din ţarǎ şi din strǎinǎtate. Iar Gheorghe Buzatu era o asemenea personalitate. Am primit cu bucurie propunerea sa de a elabora împreunǎ o lucrare amplǎ privind istoria contemporanǎ a României, întemeiatǎ pe documente, pentru a oferi profesorilor şi tuturor celor intersaţi o imagine corectǎ asupra acestei etape din evoluţia ţǎrii noastre. În 1999 a vǎzut lumina tiparului, la Editura Paideia, volumul Istoria Românilor în secolul al XX-lea (1918-1948), 685 pagini, autori Ioan Scurtu şi Gheorghe Buzatu. La rândul meu, am obţinut colaborarea lui Gheorghe Buzatu la volumul VIII al tratatului „Istoria Românilor. România întregitǎ (1918-1940)”, pe care l-am coordonat (2003, 856 p.). Am colaborat cu multǎ plǎcere la volumele omagiale dedicate istoricului Gheorghe Buzatu, şi am fost onorat, la rândul meu, de contribuţiile sale la Omagiu istoricului Ioan Scurtu (2000, 822 p.) şi mai ales la 1940. Iluzii, teamǎ, trǎdare şi terorism internaţional. Omagiu profesorului Ioan Scurtu (2 vol., 534 p.+ 597 p.), lucrare pe care a iniţiat-o şi coordonat-o, împreunǎ cu Marusia Cîrstea, Horia Dumitrescu şi Cristina Pǎiuşan-Nuicǎ. Una dintre cele mai impresionante realizǎri ale istoricului Gheorghe Buzatu este editarea operelor unor mari înaintaşi, precum şi ale multor contemporani, reprezentând principalele domenii ale creaţiei intelectuale. A avut şansa de a gǎsi un colaborator pe mǎsurǎ - Aurel Ştefanachi, diectorul Editurii Tipo Moldova. În ultimul deceniu au fost publicate ediţii anastatice din operele lui Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Andrei Şaguna, Dimitrie Cantemir, Vasile Pârvan, N.Iorga, Virgil Madgearu, Vintilǎ Brǎtianu etc. La Tipo Moldova au fost republicate cǎrţile lui Gheorghe Buzatu, dar şi ale unor tineri istorici, precum Florin Banu sau Sorin Liviu Damean. Mǎ regǎsesc şi ei în colecţia „Opera Omnia” îngrijitǎ de Gheorghe Buzatu cu 31 de titluri. Deşi a avut de fǎcut faţǎ multor necazuri şi greutǎţi, a fost lovit cu urǎ de politrucii deveniţi peste noapte istorici, Gheorghe Buzatu şi-a pǎstrat optimismul şi generozitatea. A împǎrtǎşit din cunoştinţele sale nu numai prin scris, ci şi prin viu grai, în cadrul unor simpozioane şi conferinţe ştiinţifice, a unor emisiuni de radio şi TV etc. Intervenţiile sale erau urmǎrite cu viu interes, deoarece, de fiecare datǎ, venea cu noutǎţi, bazate pe arhivele Kremlinului, ale S.U.A. sau ale României. Era, ceea ce s-ar putea numi, un istoric spectaculos, expunerile sale dezvǎluind documente secrete, culise nedescifrate, situaţii limitǎ, pe care le prezenta ca un autor de romane poliţiste, concluzia venind dupǎ o amplǎ investigaţie a tuturor laturilor temei abordate. Gheorghe Buzatu avea cultul prieteniei şi al respectului pentru toţi cei care doreau sǎ cunoascǎ adevǎrul istoric. A dat curs tuturor inviaţiilor care i-au fost adresate, în ţarǎ sau în strǎinǎtate. L-am ascultat în zeci, poate în sute de ocazii - la Academia de Ştiinţe din Moscova, la Universitatea de Stat din Chişinǎu, la cursurile Universitǎţii de Varǎ de la Vǎlenii de Munte, la Clubul Istoricilor „N Iorga” (organizat de Constantin Gǎucan), la Muzeul Vrancei (gazdǎ fiind Horia Dumnitrescu), la Universitatea din Craiova (moderate de Sorin Liviu Damean) etc . Ultima datǎ am fost împreunǎ la Bârlad, dând curs invitaţiei adresate de profesoara Oltea Rǎşcanu-Grǎmǎticu, în ziua de duminicǎ, 19 mai 2013. Gheorghe Buzatu a fost în mare formǎ: documentat, combativ, convingǎtor. Ne-am despǎrţit la orele 16, el plecând la Iaşi împreunǎ cu prietenul şi colaboratorul sǎu Corneliu Ciucanu, iar eu luând trenul spre Bucureşti. A doua zi, luni, 20 mai, de la ora 9, mi-a trimis mai multe e-mail-uri, ca de obicei la început de sǎptǎmânǎ. Dupǎ câteva ore, doamna Stela Cheptea m-a anunţat cǎ „a murit Buzatu”. Am rǎmas înmǎrmurit şi cu greu mi-am putut reveni. Gheorghe Buzatu a plecat dintre noi, dar ne-a lǎsat o OPERĂ nemuritoare, o adevǎratǎ şcoalǎ la care s-au format studenţii, masteranzii şi doctoranzii sǎi, o pildǎ de patriotism autentic. Eu am pierdut un coleg, de prietenia cǎruia am beneficiat timp de cinci decenii şi un colaborator apropiat pe tǎrâmul istoriei contemporane.

 Sursa:  http://www.art-emis.ro/stiinta/1735-academia-oamenilor-de-stiinta-din-romania.html 

Mitica de la Liga canta la chimval

Astăzi pe la amiază, în timp ce Mitică de la Ligă cânta, la chimval, o arie din opera sa bufă, el s-a trezit pălit în părţile  moi cu un taler, un tas.  Mai ieri, el se lăuda, că după ce nu va mai fi... în viata, nicidecum dupa ce nu va mai fi preşedintele ligii,  va rămâne păstrat în formol mădularul... aşa cum i s-a păstrat şi lui  Terente.

Comunicat de pe site-ul Ligii profesioniste de fotbal:

COMUNICAT DE PRESA

          Conform Hotararii Tribunalului arbitral al sportului de la Lausanne TASS A/3247 din data de 02.08.2013, s-a decis imperativ inregistrarea clubului CS CONCORDIA CHIAJNA in prima divizie a Romaniei, pentru sezonul competitional 2013/2014, in locul SC FC RAPID SA.

          Urmare a acestei decizii, Comitetul de urgenta al LPF, la solicitarea clubului CS CONCORDIA CHIANA, in conformitate cu art.14 din ROAF si acceptului clubului FC STEAUA, a hotarat ca partida FC STEAUA – CS CONCORDIA CHIAJNA, contand pentru cea de-a III-a etapa a Ligii I la fotbal, editia 2013/2014, sa se dispute la o data care va fi stabilita ulterior.

                                                                               SECRETAR GENERAL,

                                                                            VALENTIN ALEXANDRU

Sursa: de aici!

În comunicat sunt mici erori de redactare, şi ar fi de înţeles când  TAS-ul te loveste peste mana 

(citat din opera bufa a lui Mitica):

 - arbitral in loc de arbitraj (ro.) 

-  TASS in loc  de TAS; aici nu este vorba de agentia rusa de presa,  ci de  Tribunal Arbitral du Sport  (fr.) sau CAS - Court of Arbitration for  Sport (en.)

Ce mai contează aceste erori pe lângă marea eroare a comitetului executiv al FRF de a  decide prin vot (cine a votat?) de a se juca un meci de baraj între  Concordia Chiajna si Rapid.  Nu era mai simplu şi în litera regulamentului: nu ai licenta treci in liga secundă,  şi pe locul rămas vacant  vine echipa aflată prima sub linia clasamentului,  adica Concordia Chiajna.

Ce mai conteaza aceste erori de redactare, fata de impactul finaciar asupra celor doi noi investitori veniţi să salveze Rapidul,  faţă de amărăciunea  suporterilor echipelor Rapid si Steaua, asupra celor care are au cumparat bilete pentru meciul de mâine seară,  de pe Arena Natională, si multe altele ce vor veni... la vale ca un bulgăre din ce în ce mai mare.

Asa că este îndreptăţită reacţia patronilor  Rapidului: Comitetul Executiv al FRF ar trebui sa-si dea demisia  

În acest timp Mitică de la Liga contiună să cânte din chimval... pesemne că-i place la nebunie când si le prinde între talere, sau între tas-uri.