28 sept. 2010

Cîinele a priceput

În ultimul timp, cîinele era de nerecunoscut. Nu se mai speriau de el nici mîţele. Ajunsese ca la afrontul felin, o ploaie cu stropi de salivă, el să răspundă doar cu un mîrîit anemic. Tocmai el, cel care înspăimînta atunci cînd, proptit cu picioarele din faţă, cu toţi muşchii încordaţi, îşi dezvelea caninii mîrîind, ca o mobră, de le zbîrlea părul pe spate patrupedelor masculine.

În ziua aceea, stăpînul îl lăsase, întins pe covorul plin cu păr, în faţa televizorului. Îi pusese doar apă în farfuria de alăturea. Era lingav, nu mai mînca. Nu mai suporta să ţină pe cap chipiul, ca în zilele lui de mare crai canin. Sleit de puteri, el îşi trecea timpul mijind ochii la televizor, deşi nu-i mai aducea nicio plăcere canină. Nu-l mai interesa nici să butoneze telecomanda, aşa cum îi plăcea cîndva să apese cu laba pe butonul cu săgeată, pînă ajungea la planeta animalelor, unde privea la o piţipoancă de căţea participantă la un concurs de frumuseţe canină pînă i se scurgeau balele...

Cînd se-ntorsese stăpânul, cîinele nu mai era la locul lui, şi nici altundeva prin casă. Televizorul era deschis pe un canal de ştiri. Se dezbătea manifestarea poliţiştilor, întorcînd pe toate feţele lozinca pe care aceştia o strigaseră:
- Ieşi afară javră ordinară!

Cîinele a priceput! A ieşit. A plecat pentru totdeauna. A dispărut. Stăpînul lui nici nu schiţă vreo intenţie să iese să-l caute. El ştia că zilele lui sunt numărate. Dar nu se aşteptase să fie în stare să facă aşa ceva. Deşi arăta jalnic- era slăbit, îi cădea părul- a dovedit un simţămînt mai înalt decît al unora dintre oameni.

18 sept. 2010

Înlăturaţi!

O spun direct, nu pe ocolite. Nu vreau să fiu pe de lături. Dar nici nu voi să intru în lături. Nu intra în lături că te mănîncă porcul. Dacă ai intrat în latura lui nu ai decît să te speli, altceva ce ai mai putea să faci dacă nu ai avut tăria să stai pe de lături. Ce vremuri zoioase,  murdare ca lăturile. Greu se  înlătură. Te fereşti să intri în lături, dar nici nu ştii  pe ce latură să te postezi. Desigur, mulţi sau multe sunt tenţaţi sau tentate să nu stea pe de lături, şi prea tîrziu se trezesc că au intrat în lăturile rîtului, sunt pe  un loc rîtos. Unii ţin laturile. Fericiţi sunt cei de pe lături, că a lor va fi laturea! După cum se vede, problema are mai multe laturi. Depinde pe ce latură eşti sau în ce latură ai nimerit. Fiecare cu  lăturile unghiului lui de  vedere. Cine se mai lătură astăzi unei cauze nobile. Dacă el nu intră în latura ta, nici tu să nu intri în latura lui. Clar? Hm! Destul de neclar! Nu voi să mă proţăpesc. Lătura-m-aş şi n-am cui, lătura-m-aş codrului! În lături cu ei! Înlăturaţi!