Hai, vino!

Hai, vino,  tu,  primăvară!
Vai, tu, primăvară, de-ai şti de când te-aştept! De ce mă amăgeşti că vii, de ce mă ţii  pe jăratec, ca pe un fachir ? Ţi-ai luat avânt cu seva din pământ ţâjnind, şi te-ai oprit intempestiv, gemând ca o vacă în arenă mugind.
Greu te încălzeşti, tu, primăvară!
Te aştept desculţ, ca să  te alerg, iară, prin crângurile înverzite,
pe dealurile cu livezi în floare, dealuri crescute din câmpii ca nişte mameloane, tu, primăvară!
De-ai şti,  tu primăvară, cât de mult eu te doresc!
Fată, mi-e dor de clorofila ta din frunza de urzică, de parfumul tău, senzual, din floarea albă de cireş,
de gustul tău acrişor din frunza de măcriş, tu primăvară!
Tu primăvară, de-ai şti cât de mult te-aştept!
Fă-te,  iarăşi, frumoasă ca o mireasă, tu primăvară!

Tema pentru acasa

Scriitorul basarabean, Nicolae DABIJA,  a avut o sclipire  de geniu, atunci când a înobilat cu acest titlu filele povestirii. Profesorul Miahi Ulmu predă ultima lecţie de literatură elevilor din ultimul an de liceu -Iubirea în poezia eminesciană. Cu soldaţii sovietici de santinelă la uşă, scrie pe tablă tema: "A fi om în viaţă e o artă sau un destin?", îşi ia rămas bun de la elevi, îndură calvarul gulagului siberian- Zarianca, închisoare în închisoare-, găseşte puterea să evadeze în braţele, inima şi sufletul curat la Mariei Răzeşu- O dragoste în infern, cum o numea Th. Codreanu-, se întoarce  în Poiana Basarabiei, reia lecţia de acolo unde a fost brutal întreruptă în 28 iunie 1940, iată doar câteva trepte ale golgotei intelectualului basarabean.

Romanul este un eveniment cu totul remarcabil în beletristica românească. Este o strigare apolinică şi divină la ceruri, o istorie a tragicei noastre izgoniri din grădina Domnului asasinat. (Anatol CODRU, academician) 

"Tema pentru acasa" se poate număra printre cele mai sesizante şi fascinante creaţii ale literaturii de dragoste! (Mihai Sultana VICOL)

Prin acest strălucit debut de romancier, Nicolae Dabija se dovedeşte a fi un scriitor total şi un model uman.  Traducerea acestei cărţi în limbi de circulaţie internaţională i-ar aduce după opinia noastră, în apropierea unui bine meritat Premiu Nobel, ceea ce ar fi o mândrie naţională şi o dovadă că literatura română nu vine cu firimituri la masa marilor literaturi ale lumii. ( Tudor NEDELCEA)

Am citit cartea în format electronic,  o găsiţi aici!

Pe blogul ei, Răileanu Mariana ia un  interviu  poetului Nicolae Dabija!