28 iul. 2011

Lumina în noapte

Veştile proaste  curg prin unele canale ale mass-mediei autohtone cum curg prin canale apele murdare şi rău mirositoare ocolind  staţiile de epurare. Sunt şi canale, este adevărat, nu multe la număr, prin care circulă ştiri ca o apă bună de băut sau în cel mai rău caz ca un ceai de anghinare - e folositor şi ăsta, când ai bila blocată! 

Aseară am ascultat  la RRA  – dacă în  timp ce baleiezi  tastele pentru a călători prin ungherele virtualului, urechea îţi este lejeră şi open,  e păcat să nu o foloseşti, îţi este deajuns una dacă nu-ţi place stereo-   o emisiune cu un invitat de excepţie, fost deţinut politic, inventator, scriitorul Dumitru  Dan Lucinescu!  

Nu mi-am propus aşa cu dindinsul, aşă că am prins emisiunea pe la jumătatea ei. Pănă m-am lămutit, la început credeam că este o poveste radiofonică, fiindcă vocea era ca a unui artist, adică a unuia cu ceva experienţă de a vorbi unui public.  Apoi mă întrebam ce vârstă o avea cel care vorbeşte. Cum relata - cu vervă şi cu o frecvenţă ridicată a succesiunii vorbelor- despre unde ultrasonice, spectru de frecvenţe, brevet de invenţie, îmi zic că o fi un tânăr plecat la o şcoală stărină cu ştaif şi  urmează să ne spună dacă se mai întoarce sau nu în ţară. He-he! Nici vorbă, bătrâne! Mi-am ascuţit auzul, adică mi-am trecut sistemul auditiv în regim dolby- să nu mai aud nimic în jurul meu decât doar acea voce.  

După ce s-a terminat emisunea am căutat banda audio şi am ascultat începutul ei, pe care îl pierdusem. Dumitru Dan Lucinescu este unul dintre cei- puţini rămaşi în viaţă- de la care avem şansa să citim pe viu  istoria României de dinainte de cea de-a două conflagraţie a secolului trecut şi pănă astăzi. 

Mai întîi  elev cadet  la Liceul militar N. Filipescu apoi Ştefan cel Mare din Cernăuţi, apoi  elev la Şcoala militară de aviaţie, pe care a părăsit-o pentru a merge la facultatea de matematică şi fizică din Iaşi. A fost student al  marelui fizician Procopiu. În 1948 a fost arestat- a intrat într-o recreaţie mare de 15 ani de “călire”  prin muncă, reeducare- vocabularul vremii acelea- în închisorile comuniste. A ieşit din „intuneric” tot aşa  cum a intrat, adică cu aceleaşi principii sănătoase de viaţă: credinţă, neam şi rege! (din păcate nu există o corespondenţă cu timpul nostru pe care îl trăim). 
O rectificare: a pierdut ceva acolo în „subteran”, a pierdut tinereţea!

A reluat studiile universitare pe care le-a finalizat cu notă maximă. Astăzi deţine  brevete de invenţii în domeniul undelor ultrasonice. Între timp a devenit scriitor! Ultima carte lansată -  13 iulie 2011- Întoarcerea din neguri. 

 Câte vieţi să-i fi fost într-una de a reuşit să străpungă barierele, de “sărmă ghimpată”, care i-au fost presărate (şi prea sărate)  în cale?

Banda audio, Semnături celebre, moderatoare, Mihaela Helmis:
  

Mulţi ani să ne trăiţi pentru a ne fi  o sursă de lumina ca reper   pe drumul întunecat al vremii!

25 iul. 2011

De prin careuri

Nu fac parte din “categoria pană”… scriitorime, deşi postez aici, arareori, câte ceva din gândurile-mi. “Gândire” … reuşită magna cum laude la facultate! Îmi place la mare, dar nu mă plec la mare, atunci când prin “plecare la mare” se înţelege … prosternare! În paranteză fie spus, mai alaltăieri rămăsesem consternat când văzusem cum unul se prosternase în faţa unui om mare doar din întâmplare.
“Fratele cel mai mare, în raport cu părinţii” nu este nimeni altul decât… stareţul!, aşa cum parastasul este doar un… “chef de ducă”, iar ateu nu este altul decât cel care “face ură de rasă”!
“Posesoarele unor cocoaşe în spate” nu sunt numai cămilele ci şi … pistoalele! Filmul “Colecţionerul de oase” (SUA, 1999) s-ar putea întitula … câinele! “Iluminatul public” nu este nimeni altul decât… spectatorul! “E vremea răzbunării”, dar nu în stil norvegian, ci ca o … înseninare! “Nu-şi poate ţine udul” poate fi o afecţiune, dar, mai bine poate fi o … permiabilă. “Executat în război” te duce imediat cu gândul pe front, când de fapt este doar un banal… ţesut. Să avem “frică de CEL DE SUS” fie că suferim sau nu de … aerofobie!
Şoşon… “pantof de lac”! Sare în lac, oac! … “ocaua măsluită”! Im… “clisă de Zimnicea” sau noroi luat din timp!
Etc … “ţine locul celor care n-au mai fost chemaţi”…

(Ca sursa de inspiraţie, atmosfera creată de octogenara, mereu tânără, revista Rebus! La mulţi ani, Rebus!)