O casa pentru nevoiasi

Să nu spui, nimănui, niciodată, bată-te Cel de Sus să te bată! Te încarci cu energie malefică şi ca un magnet atragi asupra ta urgia, năpasta.

Dacă te-ar lovi numai pe tine treacă- meargă, mai puţin cu un păcătos, dar prăpădul nu te poate ţinţi fără a lovi pe toţi cei aflaţi în calea lui.

Urgia nu caută păcătosul, sau căutându-l din amonte în aval, dacă năpasta are chip de puhoi, loveşte de-a valma, şi pe cel care are biblia la căpătâi.

Cum să nu cred aşa ceva, când mi s-a întâmplat să fiu lovit de urgia apelor. Nu zilele astea, ci cu ceva ani în urmă. M-a căutat năpasta şi nu m-a găsit acasă. Eram la peste două sute de kilometri distanţă. Sau poate îl căuta pe unul dintre vecinii aflaţimai la vale de casa mea. Tot ce se poate. Pe unul dintre ei îl ştiam că e frate cu ucidă-l Toaca.

Cu ce greşisem încât să mă lovească aşa năprasnic şi devastator? Nu i-a trebuit mai mult de o noapte puhoiului să-mi decoreze în stil apocaliptic livada cu meri din faţa casei, sinistru a fost drăguţ cu mine, nu mi-a atins casa. Urgia a săpat o albie adâncă cât un stat de om, lată de cinci, lungă de cinzeci, cu un strat gros de bolovani şi stânci, totul ambalat cu mâl de cea mai bună calitate.

Ajuns acasă, fluviul din faţa casei devenise un umil pârâiaş, fusese într-un târziu strangulat mai în amonte, priveam ce lăsase în urmă sinistru, şi mă întrebam de ce a căzut aşa de mare pedeapsă pe capul meu.

Cel mai dureros e când dimineaţi la rând vezi aceeaşi privelişte sinistră ce-ţi dă o stare depresivă dacă eşti slab de înger.

Mă simţeam aruncat pe maluri de ape. Nu te ajută nimeni, la modul real, doar câteva cuvinte de compătimire sau de: - Vai ce nenorocire! dar şi acestea spuse cu prefăcătorie. Ce se vede de la distanţă, la televizor, este un spectacol, din păcate, cu năpăstuiţi ai sorţii. Venea o moară pe Siret, de Mihail Sadoveanu. Comisii care evaluează, rezultate ce se centralizează, şi într-un târziu vin şi ceva bani care se cheltuie pe te miri ce.

Cu forţele din dotate, cu multă trudă, râvnă şi credinţă am înlăturat decorul selenar. Pământului din livadă i-au trebuit câţiva ani până să-şi recapete întrucâtva ţinuta de dinaintea prăpădului.
Drept mulţumire că am reuşit să închid rănile acelui sinistru, ofer casa spre găzduire unei familii a cărei gospodărie a fost distrusă de puhoaie ...