Nişte ţărani

Mai există încă la sat obiceiul de a da bineţe când întâlneşti un om pe uliţă.Cel care este în ogradă este salutat de cel care trece pe drum.Cel tânar îl salută pe cel în vârstă.Copiii spun celor mari “sărut mâna”. Dacă nu te-ai născut la ţară nu înţelegi acest obicei.Spuneam mai există, fiindcă asistăm la invadarea aşezărilor de munte, în mod deosebit de cei de la oraş în căutare de mediu curat pentru sfârşit de săptămană sau pentru concediu dar nu asta contează.Lângă sat pe fâneţele de munte care au fost declarate intravilane(ce cuvânt magic! primarii stiu de ce!) şi-au construit vile somptuoase încojurate de ziduri înalte şi nu-i interesează ce se întâmpla în afara lor. Nu respectă nici pe ţăran dar nici mediul în care au venit . Apa râului de munte în care până ieri mai trăiau peşti ,este infestată de dejecţii iar din loc în loc se formează baraje de peturi şi cutii de bere .Nu-i interesează că nu sunt drumuri bune ,canalizare şi nu participa la viaţa satului.Le este un pic greu până ajung la vilă prin gropi , praf şi noroi când plouă.Dincolo de ziduri este o alta lume...