Nu fac parte din “categoria pană”… scriitorime, deşi postez aici, arareori, câte ceva din gândurile-mi. “Gândire” … reuşită magna cum laude la facultate! Îmi place la mare, dar nu mă plec la mare, atunci când prin “plecare la mare” se înţelege … prosternare! În paranteză fie spus, mai alaltăieri rămăsesem consternat când văzusem cum unul se prosternase în faţa unui om mare doar din întâmplare.
“Fratele cel mai mare, în raport cu părinţii” nu este nimeni altul decât… stareţul!, aşa cum parastasul este doar un… “chef de ducă”, iar ateu nu este altul decât cel care “face ură de rasă”!
“Posesoarele unor cocoaşe în spate” nu sunt numai cămilele ci şi … pistoalele! Filmul “Colecţionerul de oase” (SUA, 1999) s-ar putea întitula … câinele! “Iluminatul public” nu este nimeni altul decât… spectatorul! “E vremea răzbunării”, dar nu în stil norvegian, ci ca o … înseninare! “Nu-şi poate ţine udul” poate fi o afecţiune, dar, mai bine poate fi o … permiabilă. “Executat în război” te duce imediat cu gândul pe front, când de fapt este doar un banal… ţesut. Să avem “frică de CEL DE SUS” fie că suferim sau nu de … aerofobie!
Şoşon… “pantof de lac”! Sare în lac, oac! … “ocaua măsluită”! Im… “clisă de Zimnicea” sau noroi luat din timp!
Etc … “ţine locul celor care n-au mai fost chemaţi”…
(Ca sursa de inspiraţie, atmosfera creată de octogenara, mereu tânără, revista Rebus! La mulţi ani, Rebus!)