Foto: descopera.ro
Ziua de 20 mai 2013 ar fi rămas în istorie ca ziua în care românii au luat contact cu extratereştrii. La prima oră a dimineţii, de la biroul de presă virtuală al farfuriei cu extratereştri în ea, suspendată la zece milioane de metri înălţime faţă de cel mai înalt vîrf din munţii Făgăraş, sosise o informaţie decodificată - asta ca muritorii să nu se piardă timp pentru descifrare, pentru extratereştri aşteptarea îi enervează la culme - pe înţelesul oricărui muritor vorbitor de limbă română, urma ca pe la amiază, mai exact când soarele va fi la zenit, o farfurie cu extratereştri va ateriza în Piaţa Constituţiei. Şeful extratereştrilor este singurul dintre extraterestri care este păţit cu astfel de întâlniri de gradul trei, aşa că a dăugat la şfârşitul heliogramei de ştiri că nu vine să ia contact cu muritorul fără să nu fie de faţă care de tranmisie tv, adicătelea întâlnirea de gradul trei să fie transmisă de toate televiziunile, pentru a nu mai exista niciun dubiu şi nicio contestaţie din partea acelora care nu cred, în existanţa extratereştrilor. Au explodat redacţiile de ştiri, internetul s-a blocat ( în cele mai mult ecazuri din cauza cafelei vărsate pe tastatură) ce mai! nu se mai înţelegea om cu persoană! Tot balamucul s-a transferat în stradă fiindcă reporterii de la toate televizunile de ştiri alergau spre acelaşi punct, Piaţa Constituţie, locul unde urma să se întâmple miracolul: întâlnirea de gradul trei, omul să-l vadă de aproape, chiar să pună mâna şi să-l pipăie pe individul din farfurie. După o oră de aşteptat cu ochii pe cer, reporterii de la toate televiziunile de ştiri, dar toţi, au primit în căşti ştirea că Gigi Becali ( cine nu ştie cine de Gigi Becali, ori nu e bine informat ori este extraterestru) a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare. Reporterii, cameramanii, cabliştii, microfoniştii, maşiniştii au plecat în corpore spre reşedinţa latifundiarului din Pipera, să prindă o imagine cu faţa lui Gigi Becali; toţi, dar toţi erau curioşi să transmită în direct dacă nu lacrimi măcar urme de lacrimi după ce îşi va lua rămas bun de la familie. Toţi reporterii, dar toţi au uitat de extratereştri şi de farfuria lor zburătoare. Este la mintea cocoşului că întâlnirea de gradul trei nu a mai avut loc. De acolo de sus, de la înălţimea de zecemii de kilometri, extratereştri, nu toţi, numai cei care se ocupau cu goniometrarea, au văzut plecarea reporterilor din Piaţa Constituţiei, după analiza spectrală a semnalelor transmise în flux continuu de carele tv spre sateliţii geostaţionari. Când a văzut asta, Şeful extratereştrilor nu s-a enervat,şi nu a tratat acest gest al muritorilor ca pe un afront, ci a spus doar atât: "Fiecare pasăre pe limba ei piere!" Nu ştia de acest citat înainte de apleca de acasă. Până să ia decizia de zbor spre altă galaxie, trăgând ultimul fum din chiştocul ţigării de foi şi sorbind ultimile picături de cafea -aceste deprinderi vicioase nu le avea când a plecat de acasă-, a scris cu lumina unui creion laser citatul de mai înainte şi cuvintele: "Dacă şi peste o sută de ani când voi reveni, la fel o să mă dispreţuiţi, adică o să mă trataţi cu sictir, atunci n-o să vă mai iert! O să cobor la voi, şi va fi vai de mama şi de televiziunile voastre!" Cam lung mesajul dar a încăput pe cer! S-a calmat într-o clipă. Şeful extratereştrilor şi-a amintit că nu are voie să se enerveze, este o cerinţă a fişei postului. Calm şi indiferent a aruncat creionul laser pe geam, apoi a dat comada de încălzire a motoarelor cuantice, răgaz de câteva clipe pentru a introduce în memoria pilotului robot valoare capului compas spre galaxia Andromeda.