13 mai 2013

Dinamo nu a avut o comportare fairplay

Steaua, cu un antrenor tânăr şi liniştit,  Laurenţiu Reghecampf, şi cu un lot de jucători talentaţi, revine acolo unde îi este locul, pe podiumul Ligii I şi campioană a României. Steliştii practică un joc în viteză, combinativ, cu ruperi de ritm, şuturi pe poartă din afara careului... Nu întâmplător, în competiţia Europa League,   anul acesta Steaua a jucat două tururi după faza grupelor,   în compania unor echipe puternice ale Europei, Ajax Amsterdam şi Chelsea Londra.

Steaua are dreptul moral de a cere să fie respectată,  îndeosebi de echipele care doresc să  aspire la primele locuri ce permit accederea în Europa Leaque.
Steaua are cea mai mare contribuţie la coeficientul de ţară. România s-a clasificat pe locul 8 după ediţia 2005-2006, când  Steaua a avut un parcurs de excepţie, a jucat semifinala Cupei UEFA! Şi în ediţile următoare Steaua a adus pucte pentru coeficientul de ţară.
 În ediţia  2012-2013, Steaua s-a calificat în grupele Europa Leaque, eliminând pe Spartak şi Ecranas ( 3 puncte), a câştigat grupa, locul 1, a adunat o zestre de 11 puncte,  în primul tur eliminator  a învins Ajax  ( 3 puncte),  s-a calificat înturul doi eliminator  unde a  căştigat un joc cu Chelsea (3 puncte). Tragem linie  şi adunăm: 20 puncte, în afara bonusului UEFA.  Ce a făcut Dinamo, în tot acest timp? În august 2012 a fost eliminată în Play-offs de către Metalist Harcov, a pierdut ambele meciuri, acasa cu 0-2 si în deplasare cu 1-2, deci când tragem linie şi adunăm, ce obţinem? Nimic, un zero tăiat în patru, sau un fâsss!!

Este respectată Steaua?
În jocurile directe cu Rapid şi Dinamo,  jucătorii Stelei au îndurat  batjocura suporterilor acestor echipe ( s-au aruncat brichete, telefoane şi alte corpuri contondente în portar sau în   jucătorul care urma să execute lovitura de la colţul terenului), dar, şi  a jucătorilor.
În meciul de vineri, 10 mai 2013, cu Dinamo, Steaua a plătit tribut victoriei obţinute. Jucătorul dinamovist Strătilă, dacă reţin bine, numele (de fapt în locul lui  poate  fi oricare dintre ceilaţi jucători, fiindcă dinamoviştii aşa au fost învăţaţi să joace, "bărbăteşte, adică la rupere de oase"), a pus talpă pe genunchiul lui Chiricheş, adică l-a compostat cu crampoanele ghetei, ca pe un bilet de tren.  Arbitrul Colţescu ( unde o fi fost? un antrenor adevărat, care are pregătire, inclusiv fizică, trebuie să urmărească mingea nu vreo mândră din tribună) i-a acordat cotonogarului doar  cartonaş  galben. Jucătorul trebuia eliminat de pe teren. Ce credeţi că a declarat Strătilă, după meci? "N-am intrat tare, nu i-am rupt niciun tendon, Chiricheş trebuie să se bucure, are motiv să intre în vacanţă!"  Ce să înţeleg că avrut să spună, să-i mulţumească că nu l-a ologit de tot?!
A fost un meci fără mare miză pentru Steaua, iar pentru Dinamo a fost un meci al orgoliului rănit ( fereşte-te de câinele turbat).  Deşi scorul  a fost 2-0 în favoarea Stelei, aceasta a pierdut doi jucători, dintre cei  mai buni,  pe Chiricheş şi pe Chipciu. Este incertă participarea lor în luna iulie în primul meci din calificările pentru grupele  Champions League.


P.S.

Steliştii au purtat pe tricouri, în faţă la vedere nu pe spate, fotografia lui Neşu. Dinamoviştii ce-o fi înţeles din treaba asta? sau poate nu au avut ochi să vadă?

 Jocul ca acesta de vineri seara, cu multe faulturi, cu rupere de oase, făcut de Dinamo împotriva Stelei, seamnă mult de tot cu un alt joc, cel din   mai 1986. Atunci, Steaua era campioana Europei, câştigase la Sevilia, după finala cu FC Barcelona, trofeul Ligii Campionilor. Şi câinii turbaseră de invidie! Do you remeber?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu