Arătură de toamnă

 

Până în ziua meciului s-au spus numai cuvinte de laudă, unele la  superlativ,  despre  noul stadion Arena Naţională ( National Arena pentru snobi). Se transmiteau imagini luate de sus. Se survola cu elicopterul, mai ales seara, ca să se vadă în toată splendoarea lui. Arăta fabulos, feeric, ca în basmele de Ispirescu. Părea că se descoperise o nouă stea  în Calea Lactee. Însă, nicio apreciere despre suprafaţa de joc, despre gazon. Ştie oricine că  jocul de fotbal se desfăşoară pe gazon nu în vestiare, nu în piscină, nici pe terase, nici în sălile de conferinţe.  Au fost câteva semnale negative, dar, ca la noi, ele au fost ignorate. Nu s-a făcut un experiment, anterior meciului oficial. Aunci, în ziua când s-a  permis accesul liber pe Arena Naţională, trebuia să se arunce câteva mingi în teren, şi să-i lase pe amatori să încingă miuţe la cele două porţi. Vorbe de clacă, acum.  Ne-am făcut de gazon în faţa lumii. Ce a urmat?  (Nu s-a  înverzit obrazul niciunuia dintre cei care au decis să se joace un meci oficial, fără a verifica anterior gazonul. Să fi ştiut argentinienii ceea ce ai noştri, de la Federaţie, nu ştiau?)

S-a iscat o mare tevatură pe acest subiect. Când  l-am văzut şi pe Gigi Becali că se oferă să aducă gazon olandez pe banii lui, am simţit cum îmi circulă mai repede sângele prin artere. Adică, nu ai tu bani să plăteşti datoriile pentru a juca pe stadionul din Ghencea, dar ai bani să aduci douăzeci de tiruri cu gazon, şi tocmai de unde? Mă întreb,  după ce el va reveni cu Steaua  pe Ghencea, asta dacă va plăti datoriile, ce o să facă, va lua gazonul cu el?

Aseară blazonul Gigi-gazon a fost fâlfâit pe la multe emisiuni de ştiri.  Numai că această operă de două parale nu l-a convins şi pe reprezentantul forului european, care a doua zi după ce  s-a făcut  arătura de toamnă pe Arena Naţională, şi aterizase la faţa locului.  A făcut ce trebuia să facă Naşul de la Federaţie, a intrat pe teren, a luat o probă de gazon, a plecat să o analizeze, după care a decis că nu se poate juca joia viitoare, pe 15 septembrie, nici dacă punem gazon olandez. Meciul dintre Steaua şi Schalke 04 se va juca  pe stadionul din Cluj.

Epilog

Naşul  se plimbă de unul singur pe platoul Bucegilor, având mâinile băgate până la coate  în buzunare. El încearcă calitatea gazonului scormonindu-l  cu bombeul pantofului. Se gândeşte să propună forului european ca următorul meci  să se joace aici. Numai aşa echipa României va juca la înălţime!

Centralisti si socialisti!

  Mă refer la cei care locuiesc la bloc. Centralişti  sunt cei care şi-au montat sistem individual de încălzire. Socialişti sunt cei care au rămas abonaţi la sistemul comun de încălzire, subvenţionat de la buget. Cei care s-au rupt de sistemul comun, au făcut-o pe buzunarul lor, au cheltuit o sumă mare de bani. Dar, au făcut-o pentru confort, adică să aibă căldură şi apă caldă când doresc ei, la orice oră din zi şi noapte. Au mai făcut-o şi că nu erau mulţumiţi de prestaţia celor care administrau sistemul comun de încălzire  - facturi tot mai mari, de la o iarnă, la alta; nu le mai ajungeau banii; salariile erau mari pentru cei din directorime,  pentru cei din consiliul de administraţie, dar, şi pentru funcţionarii mărunţi; mărunţi dar erau mulţi, ei foşgăiau prin birouri ca mormolocii în balta cu broaşte. După ce s-au rupt de termo-ombilic,  centraliştii au dat piept cu economia de piaţă. Nu?  Ce credeau ei? Centraliştii trecuseră la capitalism. Sărea  preţul metrului cub de caz de la trimestru la trimestru, de la an la an, după legea cererii şi ofertei: creşte cererea de gaz, creşte preţul. Toată fericirea centraliştilor- capitalişti, aceea de a face duş cu apă caldă şi după ora 11 seara, sau în timpul nopţii, oricând li se scoală, nu a ţinut mai mult. Poate trei ani, cel mult. Diferenţa dintre factura de gaz a unui  centralist şi cheltuila pentru căldură şi apă caldă a unui termo-socialist se  micşora  vizibil. Creşterea preţului la gaz, socialistul o simţea şi o simte mai puţin la buzunar decât centralistul. Socialistul a fost şi este subvenţionat. 

S-a ajuns, ca astăzi, socialistul, cel care  primeşte căldură de la distanţă mare să plătească  mult mai puţin decât centralistul. De ce?  Subvenţia este acoperită din banul public, adică şi din taxele şi impozitele pe care le plăteşte centralistul- capitalist.  Este corect? Nu suntem toţi în capitalism? Nu suntem. 

Proba: primarul spune că  în iarna aceasta preţul gigacaloriei va fi subvenţionat de la bugetul local, iar creşterea care o va simţi la buzunar cel conectat la sitemul centralizat de termoficare, adică socialistul de mai sus, va fi foarte mică, cu 6 lei mai mult faţă de iarna trecută. 30 de milioane de lei va fi suma ce o va pompa, primarul, de la bugetul local pentru a compensa diferenţa până la valoarea gigacaloriei , de 387,3 lei. Câţi socialişti mai sunt? Câte căpuşe? 15000 mai sunt legaţi de termo-ombilicul primăriei. Fiecare  va  fi subvenţionat cu suma de 2000 lei. De unde vor  veni banii? Din taxele şi impozitele pe care le plătesc şi centraliştii. Fără să îi intrebe dacă aceştia ar fi de acord. De unde atâta democraţie!

Epilog

Pe o scară de blog au mai rămas doar doi  socialişti. Locuiesc la parter, unul pe coloana din dreapta celălat pe coloana din stânga. S-au vorbit să nu treacă la capitalism. Se cred băieţi deştepţi!  Vor plăti pentru încălzire mai puţin decât în iarna trecută. De ce? Ceilaţi de pe scară, capitaliştii, vor plăti  20 la sută din factura emisă de sitemul centralizat de încălzire, pe motiv că agentul termic circulă prin apartamentele lor, pe verticală, în sus şi jos. Cei doi socialişti nu ştiu ce-i aşteaptă când va veni frigul. Doi dintre capitalişti, câte unul pe fiecare coloană, în astă-vară, au tăiat şi au sudat ţevile care treceau prin apartamentele lor. Au întrerupt turul şi returul agentului termic. Ce răi sunt unii capitalişti!  Nu vor să se solidarizeze cu unii socialişti!