Doua fete gemene ale familiei Zaharia din Brăila, Loredana şi Adelina suferă amândouă de o boală nemiloasă care le macină lent sănătatea... şi asta se întâmplă din anul 2002, de când medicii le-au descoperit maladia parşivă numită distrofie cerebeloasă... nu se mai pot deplasa singure, nu pot mânca decât ajutate, le sunt afectate psihicul... deşi sunt tinere, ele nu se pot bucura de viaţă... mama şi tata fac eforturi peste puterile lor ca să le ţină în viaţă... ei duc crucea în spate(un preot de la mânăstirea Dragomireşti, îi spunea mamei celor două gemene că Dumnezeu i-a dat de dus o cruce de aur, pentru că o iubeşte)... există o speranţă de a li se face un transplant de celule stem, în China, dar, pentru a se întâmpla această minune le trebuie 60000 de euro.
Rogu-vă, aveţi răbdare şi urmăriţi filmul de mai jos, realizat de TV Brăila în colaborare cu Vimeo., în februarie 2011.
Romani, să ștergem lacrimile din ochii unei mame și a gemenelor ei! from mitrut stanoiu on Vimeo.
Între timp, boala a continuat să lase urme tot mai adânci asupra sănătăţii fetelor.
Pe blogul lui Nea Costache găsiţi un film de dată recentă, din luna iulie.
Sunt mama, si la fel ca mine sunt toate mamele din lumea asta, copii sunt dragostea, speranta si tot ce avem mai scump pe lume. Ajuati-ma sa le sterg lacrimile de pe obraji sa le redau zambetul si speranta ca pot pasi afara din colivia lor si ca vor putea sa zboare, pasind desculte prin gradina de flori a tineretii.
In acest scop am deschis la BCR Sucursala Braila, urmatoarele conturi, titular de cont Zaharia Gina Daniela :
RO 62 RNCB 0048085555310002 pentru euro,
RO 35 RNCB 0048085555310003 pentru USD si
RO 89 RNCB 0048085555310001 pentru RON.
Speranta noastra sunteti dumneavoastra toti cei care vreti si puteti sa ajutati, va rog din suflet nu ne lasati prada disperarii, ajutati-ne.
Dumnezeu sa va binecuvanteze si va doresc tot binele din lume.
Va multumim din tot sufletul.
Zaharia Gina Daniela – str. Plutinei nr. 29 Braila Jud. Braila cod. 810527 telefon : +40763664224
1 aug. 2011
30 iul. 2011
Intre Alb si Negru
Negru şi Alb! sau Alb şi Negru! Mie îmi sună mai optimist ultima afirmaţie. Dacă Albul scoate la iveală totul, şi ceea ce se găseşte în cel mai ascuns ungher, Negrul ascunde, nu lasă să răzbească nimic văzului. Cel mai la îndemână îmi este afirmaţia: “Ce suflet negru are omul acela!” (Eu? Nu!).
Simt că este o diferenţă enormă între Alb şi Negru.
Uneori Albul e aşa de mare şi de întins că pare de necrezut că de multe ori este omis. Aceeaşi soartă o au faptele bune ale unor oameni de omenie (omenia e specifică omului şi nu animaleor). Nu se spune unuia cu sufletul bun şi iubitor: “Ce suflet Alb are”. Albul este ceva mărinimos, el ne dă iluzia că nici nu există. Sau poate e iluzia ce ni se creează când te obişnuieşti cu binele!
Aşa că între Alb şi Negru este şi o distanţă enormă, nu ştiu cum s-ar putea măsura ( nu vorbesc de lungimea lor de undă). Aş înclina să spun , cel puţin aşa simt, între Negru şi Alb există o depărtare fără margini, infinitul le desparte. Acolo, la infinit, trebuie să se facă o diferenţă între Alb şi Negru, nu pot sta împreună. Albul ar fi infinitul cu semnul plus, iar Negrul infinitul cu semnul minus. Aşa văzute, mă înspâimântă distanţa ce le separă!…( Aşa ar trebui să fie şi depărtarea dintre Rai şi Iad). Pentru a scăpa de această uimire, va trebui să adaug Albului şi adjectivul – pur. Trebuie să acceptăm, ceea ce şi vedem, că există Alb murdar. Că doar oameni suntem , ne tragem din Adam, păcatul dintâi. Negru este negru, nu pot să spun Negru pur, sau Negru murdar. Negru e negru cum Dracul e Drac ( nu există Drac mai puţin rău sau la limită să spunem Drac bun!).Uneori când mai ai o bucată de pâine pe masă se spune: Nu e dracul aşa negru cum pare! Asta e o afirmaţie care te anesteziază în faţa Negrului.
Atunci, fără a obosi să gândim, putem spune că Dumnezeu este Albul pur! Lumea se scaldă în oceanul dintre Alb şi Negru. O lume în ambalaj multicolor. De unde şi expresia: Raiul este pe Pământ! Dacă Albul ar fi peste tot, pe Pământ … nu am vedea nimic, poate în cel mai fericit caz am auzi. Ce ne va fi dat urechilor să auzim! Câtă jale, câte suspine! Ne vom plânge o vreme, căci pănă la urmă vom învăţa să vedem lumea prin Alb, adică cu alţi ochi! Cred că asta vrea să ne spună scriptura: Împărăţia lui Dumnezeu!
Pănă atunci să ne bucurăm de minunăţiile vieţii dusă în spaţiul şi timpul dintre Alb şi Negru! …
În timp ce am scris în spaţiul acesta strâmt, mi-a ţinut companie o cafea neagră… (o fi şi albă?). Din ea a mai rămas zaţul şi ...aroma, o simt răspândită în jurul meu…între Alb şi Negru!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)