O leapsa ca la carte

Leapşa vine pe linie maternă de la OANA, Oana a luat-o de la LUCIA, Lucia a luat-o de la MARIA, Maria a luat-o de la DANA, Dana a luat-o de la ADE, Ade a luat-o de la ALEXANDRA ...Are dreptate Alexandra! Să fim copii!

Nu este recomandabil să citească cei cu vârsta mai mare de 18+1 ani (+1 pentru cei care au repetat anul scolar)

Ce autor apare cel mai des la tine în bibliotecă? Din ce carte ai mai multe exemplare ?

Nici unul. Până să reuşesc să-l invit pe Nichita Stănescu , s-a dus. Aş vrea să o invit la o cafea pe Ana Blandiana!
Nu am mai multe de un fel, nu am deschis bibliotecă orăşenească!

De ce personaj de ficţiune eşti sau ai fost amorezat în secret?

Pe cele aflate la secret le voi dezvalui după 60 de ani. Nu mai ştiu câte au fost. Când le recitesc, după ani, nu mai simt aceeaşi dorinţă. Acum sunt amorezat, la nesecret, de Fefeleaga.

Ce carte ai citit cel mai des ?

Sunt multe pe care nu le-am terminat, nici chiar Biblia.

Care era cartea ta preferată la 10 ani?

Ce vârstă! Simţeam cum pe zi ce treceam, creierul se cocea. Ei, cum să uit, aia cu coperţi lucioase şi groase, pagini puţine şi viu colorate.

Care a fost cea mai proastă carte citită anul trecut?

Îmi este greu să spun cuiva proastă, darămite şi la superlativ, este prea mult pentru mine. Eu mă respect. Am studii ,funcţie şi grad!

Care a fost cea mai bună carte citită anul trecut?

Trebuie să termin de citit cartea pentru a-i da un calificativ. Cărţile citite începând de acum doi ani nu intră-n discuţie.

Cine crezi că ar trebui să câştige premiul Nobel pentru literatură?

Hai, că-i bună! Mai întâi, nu eu, ci mebrii Academiei Suedeze să se lămurească cu privire la cerinţa exprimată de Alfred Nobel: „lucrare într-o tendinţă idealistică”.
Dacă cineva se gândeşte că ar fi timpul să câştige un romăn, mai aşteptăm până ce Oana îşi va desăvârşiopera.

Ce carte ţi-ar plăcea sa vezi ecranizată ?

Nu o carte scrisă foarte bine, fiindcă prin ecranizare îşi pierde valoarea.
Descrie visul cel mai straniu care să fi inclus un scriitor, o carte sau un personaj literar?

Am visat viermele de nisip imaginat de F. Herberth in Dune. Îl vedeam apropiindu-se de cartierul meu, bloc după bloc dispăreau în hăul burţii, iar eu mă chinuiam să zbor, dând din mâini, să mă ridic deasupra infernului.

Care e cartea cea mai puţin cultă pe care ai citit-o ca adult?


Eu sunt meticulos! Mai întâi vreau să termin de citit pe cele culte.

Care e cartea cea mai dificilă pe care ai citit-o?

In casa asta toţi trăgeau cu arma de C. Turturică.


Preferi autorii francezi sau ruşi?


Îi prefer pe autorii francezi de origine rusă.


Shakespeare, Milton, sau Chaucer?

Ce onoare pe Milton şi Chaucer de a fi în rând cu Shakespeare!

Ce te deranjează cel mai mult în activitatea lecturii?

Îndeosebi când citesc romane de dragoste mi se aburesc ochelarii.

Care e romanul tău favorit?

Orice roman , dar să fie prins în coperţi din piele.


Joci ceva?
Azi, la loto. E potul mare!


Povestiri scurte, schiţe?

Intelectuali şi manuali de T. Arghezi.

Non-ficţiune ?

Nu, ficţiune.


Ce scriitor crezi că este supraevaluat?

Cel de scrie un sigur roman ...


Ce carte ţi-ai lua pe o insulă pustie?

Nu-mi ajunge una. Voi lua Capra cu trei iezi şi ...cartea de bucate cu reţete din frunze, rădăcini şi gâze.


Şi… acum ce citeşti ?

Mai citesc încă odată, dacă am răbdare, ceea ce am scris, înainte de a posta.

Si LAURA o ia de la mine!!!

Pe urmele Nascocitorului

Creativitatea se naşte din necesitate, precum ziua se naşte din noapte, spunea Albert Einstein, martor al crizei ce a zguduit economia mondială în secolului trecut. Ce-a vrut să spună? acela care ne-a lăsat, spre nemurirea lui, relaţia magică dintre masă şi lumină.
Întrebarea este doar pentru mine, un homo sapiens obedientis. Am fost tot timpul cu un pas în urma născocirilor contemporane. M-au uluit tuburile electronice, alea cu maţe de sârmă în spaţiu vidat, de fapt organe specializate: filament, catod, grile, anod şi nume frumoase : dioda, trioda, tetrodă , pentodă, heptodă, magnetron, tub cu undă progresivă... Îmi frigeau buricele degetelor când le atingeam. Pe câte unul ce se defecta îl desfăceam prin spargerea balonului şi-i pipăiam grilele. Îmi ziceam că fiind născocit de om, nu-i perfecţiunea întruchipată, mai poate fi şlefuit. În paralel cu generaţia tuburilor electronice, s-a născut o alta, total diferită, o dată cu născocirea tranzistorului de către homo sapiens la pătrat, din rasa galbenă.
Cu tranzistorul, avea să se deschidă o nouă eră tehnologică , era informaticii. Era să fie era dinozaurilor cu tuburi electronice, dacă nu se năştea tranzistorul. Tranzistorul este faţă de triodă ca homo sapiens faţă de homo erectus, comparându-le cu nivelul de inteligenţă tehnologică pe milimetru pătrat. S-au dezvoltat tot mai multe dispozitive plecând de la tranzistor, din necesitatea de a efectua un volum din ce în ce mai mare de calcule. Când eu încercam cu mintea să-mi imaginez cum se plimbă sarcinile electrice printr-un tranzistor, Homo sapiens la pătrat născocea microprocesorul, mirabila sămânţă a lumii computerizate.
S-a făcut un salt de la calculatorul cu tuburi electronice, ce ar fi fost de mărimea a sute de dinozauri, la calculatorul cu microprocesor , care se tot micşorează în volum pe măsură ce-i creşte puterea, de la unul cât un dulap la unul cât o blat de tort, de la unul cât un cal la unul cât o gâză.
Calculatorul a devenit, în nici două decenii, pentru homo sapiens, un nou organ anatomic, o prelungire a mâinilor, a minţii, a creierului. Îl găsim în toate: la birou, acasă, în maşină, în avion, în robot, în telefon, în baie, în jucării, în plasme, în rachete, în bombe ...
În era internetului, cred că doar căruţa şi roaba au rămas ne computerizate. Căruţe tunate, da! Am văzut o căruţă tunată!
Născocirile omului nu se vor opri. Din necesitate în necesitate până la sublimitate. De ce să-i apăsăm tastele, nu am putea să-i vorbim pc-ului? Nici să vorbeşti nu-i uşor, nu trebuie întinse prea mult coardele vocale, şi nici să creşti nivelul zgomotului din preajmă. Va trebui să ne obişnuim să-i vorbim pc-ului, vorbind de fapt de unul singur.Vom trece de la lumea mută la lumea gălăgioasă a internetului. Nu s-ar putea să-i transmitem pc-ului inteligent, doar gândurile? Da! Un pc cu o memorie de giga de giga kile de octeţi plin cu gândurile mele! Wow! O reală spovedanie! Care duhovnic n-ar dori să citească gândurile oiţei! Nu mai stai sub patrafir, îi transmiţi fisierul cu gîndurile tale. Dacă şi alţii ar trimite aceluiaşi duhovnic fişierele cu gândurile proprii, cum va putea el, sfinţia sa, să le citească? Acţiune şi reacţiune. Mai trebuie o născocire: cum poţi să citeşti memoria pc-ului în câteva clipe, fără să dai din mâini şi din gură?
Va fi posibil!
Creativitatea se naşte din necesitate, precum ziua se naşte din noapte.
Până ce va să vină noua eră, din ţăcănit de taste, mi-am transferat o parte din gânduri, alese, pentru lumea mută a internetului.