Multumescu-ti Doamne ca m-ai invrednicit sa ajung in aceasta zi.
Ma rog fiindca nu-i usor sa treci peste zilele cu digestii ingreunate nu numai de originea ovina a bucatelor puse la masa, cat si de lipsa miscarii,nu? Am stat, am mancat(e dificil si nepoliticos sa mergi si sa manaci) si mai putin m-am preumblat.
Pentru astazi, zi de joi, unu Mai, s-a decretat de la imparatie ca suntem liberi de contract, fie ca suntem la Stat, fie la Privat, nu dintr-un motiv religios, pana la Rusalii mai sunt cateva saptamani.
Trebuie musai sa fim si noi in rand cu cei care pastreaza traditia de peste o suta de ani, cand Socialistii (nu verii lor comunistii), la Paris intrunindu-se , au confiscat de la Federatia Americana a Muncii, ziua de 1 Mai si au botezat-o "Ziua Internationala a Muncii". Sindicalistii isi fixasera cu un an inainte, data de 1Mai pentru a iesi in strada sa manifeste în memoria victimelor grevei generale din Chicago.
Nu se mai poate gandi in acesti termeni astazi, cum sa-i scoti pe "oamenii muncii" in starda (e greu sa-i gasesti sau sa-i delimiezi, sa spui: tu esti om al muncii, tu nu esti, stai acasa) si sa protesteze din cuget si simtiri.
Sa zicem ca anul acesta este o exceptie, suntem in Saptamana Luminata, nu-i crestineste sa te ratoiesti unul la altul, sa te scuipi, (exceptie fac felinele: Natasha si Piti ) dar nici in anii trecuti, doar mici galcevi, de 1 Mai nu s-a protestat pentru marire de salarii, pentru ziua de lucru de 8 ore, si pentru altele.
La noi, 1 Mai este o sarbatoare campeneasca de cand s-a instaurat puterea muncitoreasca, din 1947 pana in 1989, iar dupa, este o zi confuza, nu se mai asculta nici fostul slagar "1 Mai muncitoresc " (versuri Maria Rantes, muzica Ciprian Porumbescu -aici este o incalcare grava a dreptului de autor), doar iese cine are chef, ca in orice alta zi, la un gratar cu mici si bere.
Socialistii de cumetrie ai lui Iliescu, Nastase si Geoana,(cei trei presedinti de partid, in viata) incearca de cativa ani sa reinnoade traditia Internationalei Socialiste, nu de-a manifesta cu pancarde rosii, ci de-a iesi intr-un spatiu verde, un parc , o poiana, o pajiste, un spatiu bucolic, unde sa ofere de poamna un mic, o bere si muzica de fanfara .
Eu nu merg, mi-am piedut pisica pe net, dar am dreptul la o reflectie : trebuie sa fii tare nesimtit sa mergi, sa manci din mana lui Vanghelie, Geoana, iar la "locale" sau "parlamentare" sa votezi pe altii, de alta culoare. Ei se bazeaza (doar sunt bazati) pe bunul simt, care inca n-a diparut la romani.
Eu voi merge la sat sa vad, daca de 1 Mai, taranul cu taranca lui (ca sa fim in tonul zilei, fermierii), mai pastreaza obiceiul stravechi, de a sarbatori Armindenul , simbol al vegetatiei care protejeaza recoltele si animalele.
Se impodobesc portile caselor, ale grajdurilor si alte anexe (pentru gaini si caini, cum cotoiul sau mata n-au anexa, nu li se impodobeste, avem de-a face cu o discriminare pozitiva), intru alungarea spiritelor malefice, dar si ca fertilizator.
Armindenul este de fapt o ramura verde sau un pom curatat de crengi pana aproape de varf, sau un par, sau o prajina(de nu va indurati sa omorati pomul), si impodobit cu flori si spice de grau, simbolizand vechiul zeu al vegetatiei.
Se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor, pentru coacerea graului si a strugurilor, pentru oamenii sanatosi (evident daca mancam paine buna si bem vin gustos).
Propun, pentru a iesi din banalitate, taranii cu armindeni in mana sa mearga la oras si sa-i ciomageasca prieteneste pe fratii lor muncitori.
Cu aceasta ocazie vom afla pe unde stau, cati mai sunt cu adevarat, toata actiunea se va petrece pe un fond muzical.
1 mai 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)