Basarabia, ca un copil lovit de soartă, nu a mai revenit acasă, la muma ei, care între timp avea să se numească România, decât pentru scurte intervale de timp: 1918-1940, 1941- 1944, după ce în 1812 a fost vândută Ţarului de către Sultan , ca şi cum acesta s-ar fi lipsit de o cadână din haremul lui prea îndestulat.
27 Martie 1918, o zi şi un an în care românii au fost mai uniţi ca niciodată în cuget şi simţiri.
"Republica – Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele sale dintre Prut şi Nistru, Dunăre şi Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din timpul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”. (Textul Declaraţiei Sfatului Ţării, 27 martie 1918; sursa: Arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune, ds. 8/1937)
Sursa Foto: Arhiva SRR
Sunt alaturi de suferinţa voastră! Ce-i mai scump decât lumina ochilor?
RăspundețiȘtergereAveţi credinţa că veţi primi ajutor şi de la cei care vor vizita acest blog şi vor afla de suferinţa mamei Gabriela. Multă sănătate! Doamne ajută!