E timpul de poveste

Anul 2007 este pe terminate , pot sa-i numar orele ramase.
Ce mai pot face in timpul ce a mai ramas?
Sa fac ce nu am facut ?
Dar ce trebuia sa fac in 2007 si nu am facut ?
Multe din cele propuse le-am pierdut pe drum cu timpul !
Mult legat de suflet am pierdut , poate ca venise timpul !
Am facut multe din cele ce nu mi-am propus si astea mi-au mancat tot timpul !
Am facut ce prin gand nu-mi trecea la inceput de an si de acest fapt sunt mai multumit .
Am intrat intr-o alta lume , o lume artificiala sau virtuala ,crezand ca este mai buna, dar nu este , dar nici mai rea decat aceasta reala.
Eu o vad ca un teren de antrenament alaturea de terenul real, unde se joaca adevarata noastra viata .
Intr-un fel ma si sperie perspectiva data de virtual de a ne juca prea mult din aceasta viata .
Eu voi juca aici doar in pauza de pe terenul real .
Nu mai am timp din acest an nici macar de poveste si ies din virtual si intru pe arena unde se va juca Noul An de la care astept o lume mai buna !
Le urez celor care se joaca cu mine , sanatate, bunatate sufleteasca , impliniri si tot ce cred ei ca le este mai bine !

A venit la mine mama

Cand noaptea este cea mai lunga , zapada se aseaza greu pe sat, pune in desaga vin , cozonac , pleaca dis de dimineata sa prinda trenul spre departatul oras .A lasat singura casa , cainele scancind in lant, lumanari aprinse in tintirim, a plecat ca de Craciun sa fie cu unul din al ei copil. O zi intreaga a mers pe tren , nimica n-a mancat , asteptand Nasterea lui Iisus. Cand seara incepu colindatori si usa se deschise , mama aparu in prag si ce mare bucurie ne cuprinse! De pom si de cadouri nu ne-a mai pasat , casa era plina de Craciun , doar venise mama!
O zi ca asta pe an e de ajuns sa vina la noi mama, sa ne reamintim obiceiurile ce le uitaram stand la oras , colindand cu ea pana-n zorii Nasterii Domnului.