Nu vrem sa învățam din erorile tragice ale trecutului

Distinsul profesor universitar, Andrei Marga face un recurs la memorie plecând de la starea actuala a nației romane înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale.

Redau un fragment din lungul sau expozeu publicat in ziarul online Cotidianul sub un titlu incitant : La brat cu Mussolini, Hitler & company?

"De-a lungul anilor, am votat cu partide ce anunțau reforme adânci de schimbare democratică și în direcția democrației. Faptul nu mă împiedică, însă, să spun, privind lucid și responsabil, că la ora actuală nu psd-ul este problema României. Acest partid, indispensabil în democrația actuală precum creștin-democrația, liberalismul luminat sau ecologismul serios, a făcut greșeli lăsându-se cotropit de noua Securitate și neștiind să-și prezinte deciziile și să se apere. Problema României actuale este însă alta, anume, încercarea unor parveniți care au apucat la iataganul noii Securități și al „justiției” de a distruge pluralismul politic, atât de greu cucerit în această țară. În fapt – iar timpul va dovedi cu prisosință – actualul președinte nu este soluția pentru România, ci parte a problemei în care ea se afundă și care va costa, din nefericire, mai mult decât încă cinci ani pierduți."


Continuare aici!

Cum au fost alesi

SCURTĂ ISTORIE A ALEGERILOR PREZIDENȚIALE Primul președinte pe care l-au avut românii a fost Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist care s-a aflat în fruntea țării timp de 22 de ani în urma unor așa zise ”alegeri”, falsificate regulat, care îl declarau câștigător cu procente stupefiante, ce nu coborau niciodată sub 99% din numărul votanților. Încă nu împlinise 72 de ani când5 ”iubitul conducător”a fost executat împreună cu soția, în urma condamnarii lor la moarte de către un Tribunal! Militar Excepțional, fiind socotiți vinovați de genocid, acte de diversiune, subminarea puterii de stat și a economiei naționale. Cei doi fost înmormântați în cimitirul militar Ghencea din București, pe 30 decembrie 1989. După sângeroasa Revolutie anticomunistă din 1989, Presedintia României a fost deținută mai întâi de Ion Iliescu (1990-1996), apoi de Emil Constantinescu (1996-2000), apoi un nou mandat al lui Ion Iliescu (2000-2004), urmat de Traian Băsescu (2004-2007), Nicolae Vacaroiu (interimar 2007), din nou Traian Basescu (2007-2012), Crin Antonescu (interimar 2012) și din nou Traian Basescu (2012-2014). În prezent, România are un președinte care provine dintr-o familie de sași transilvăneni –Klaus Iohannis – ales pe 21 noiembrie 2014 și care este al patrulea președinte cu origini germane ales în perioada post-comunistă, într-o țară din Europa de Est.Klaus Iohannis candidează din nou, în ziua de 10 noiembrie 2019, pentru a fi reales într-un nou mandatde președinte al românilor. Frământările provocate de trecerea de la dictatura comunistă la democrație, s-au reflectat și în rezultatele alegerilor prezidențiale din țara noastră. România se află încă într-o perioada de tranziție, fiind angajată într-un proces de creștere în plan economic și social. Prezență la vot: 86,19%. 85% l-au votat pe Ion Iliescu.! Alegerile prezidenţiale din 1990 au fost singurele din istoria electorală de după 1989 în urma cărora preşedintele României a fost ales din primul tur de scrutin. 27 septembrie 1992 – turul I. Prezență la vot: 76,29%, dintre care Ion Iliescu (FDSN) 47,34%, iar Emil Constantinescu (CDR) 31,24%. 11 octombrie 1992 – turul II. Prezență la vot: 73,23%, câștigând!Ion Iliescu (61,43%). 3 noiembrie 1996 – turul I. Prezență la vot: 76,01%, dintre care Ion Iliescu (PDSR) – 32.25%; Emil Constantinescu (CDR) – 28.22%; Petre Roman (USD) – 20.54%; György Frunda (UDMR) – 6.02%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) 4.72%;Gheorghe Funar (PUNR) – 3.22%. 17 noiembrie 1996 – turul II. Prezență la vot: 75,9%;!Emil Constantinescu (CDR) – 54,41%; Ion Iliescu (PDSR) – 45,59%. 26 noiembrie 2000 – turul I. Prezență la vot: Ion Iliescu (PDSR) – 36,35%; Corneliu Vadim Tudor (PRM)– 28,34%;Theodor Stolojan (PNL) – 11,78%; Mugur Isărescu (CDR) – 9,54%; György Frunda (UDMR) – 6,22%; Petre Roman (PD) – 2,99%; Teodor Meleșcanu (ApR) – 1,91%. 10 decembrie 2000 – turul II. Prezență la vot: 57,50%;!Ion Iliescu (PDSR) – 66,83%;!Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 33,17%. 28 noiembrie 2004 – turul I. Prezență la vot: 58,5%, dintre care Adrian Năstase (PSD – PUR) – 40,97%; Traian Băsescu(Alianța Dreptate și Adevăr) – 33, 92%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 12,57%. 12 decembrie 2004 – turul II. Prezență la vot: 55,2%;!Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr) – 51,23%. 22 noiembrie 2009 – turul I. Traian Băsescu (PD-L) – 32,44%; Mircea Geoană (PSD) – 31,15%. 6 decembrie 2009 – turul II. Prezență la vot: 64,10%Conform exit-poll-urilor care nu includeau estimările voturilor la secțiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câștigător al alegerilor. Conform rezultatelor de luni, 7 decembrie 2009, publicate de Biroul Electoral Central,Traian Băsescu a câștigat alegerile cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate,!Mircea Geoană obținând 49,57%. Aceste date au rămas provizorii până la validarea lor de către Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a validat rezultatele, după ce a cerut o renumărare a voturilor anulate; această renumărare nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor.În străinătate au votat 147.754 de cetățeni români, cei mai multi cu domiciliul in Italia – peste 40.000. Acesta a fost cel mai mare număr de votanți în străinătate de până atunci. 2 noiembrie 2014 – turul I. Prezență la vot: 53,17. Klaus Iohannis – Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liberală PNL–PDL) – 30,37%; Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) – 40,44%. 16 noiembrie 2014 – turul II.!Klaus Iohannis!– Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liaberală PNL–PDL) –!54,43%; Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) – 45,56%.!