Cum au fost alesi

SCURTĂ ISTORIE A ALEGERILOR PREZIDENȚIALE Primul președinte pe care l-au avut românii a fost Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist care s-a aflat în fruntea țării timp de 22 de ani în urma unor așa zise ”alegeri”, falsificate regulat, care îl declarau câștigător cu procente stupefiante, ce nu coborau niciodată sub 99% din numărul votanților. Încă nu împlinise 72 de ani când5 ”iubitul conducător”a fost executat împreună cu soția, în urma condamnarii lor la moarte de către un Tribunal! Militar Excepțional, fiind socotiți vinovați de genocid, acte de diversiune, subminarea puterii de stat și a economiei naționale. Cei doi fost înmormântați în cimitirul militar Ghencea din București, pe 30 decembrie 1989. După sângeroasa Revolutie anticomunistă din 1989, Presedintia României a fost deținută mai întâi de Ion Iliescu (1990-1996), apoi de Emil Constantinescu (1996-2000), apoi un nou mandat al lui Ion Iliescu (2000-2004), urmat de Traian Băsescu (2004-2007), Nicolae Vacaroiu (interimar 2007), din nou Traian Basescu (2007-2012), Crin Antonescu (interimar 2012) și din nou Traian Basescu (2012-2014). În prezent, România are un președinte care provine dintr-o familie de sași transilvăneni –Klaus Iohannis – ales pe 21 noiembrie 2014 și care este al patrulea președinte cu origini germane ales în perioada post-comunistă, într-o țară din Europa de Est.Klaus Iohannis candidează din nou, în ziua de 10 noiembrie 2019, pentru a fi reales într-un nou mandatde președinte al românilor. Frământările provocate de trecerea de la dictatura comunistă la democrație, s-au reflectat și în rezultatele alegerilor prezidențiale din țara noastră. România se află încă într-o perioada de tranziție, fiind angajată într-un proces de creștere în plan economic și social. Prezență la vot: 86,19%. 85% l-au votat pe Ion Iliescu.! Alegerile prezidenţiale din 1990 au fost singurele din istoria electorală de după 1989 în urma cărora preşedintele României a fost ales din primul tur de scrutin. 27 septembrie 1992 – turul I. Prezență la vot: 76,29%, dintre care Ion Iliescu (FDSN) 47,34%, iar Emil Constantinescu (CDR) 31,24%. 11 octombrie 1992 – turul II. Prezență la vot: 73,23%, câștigând!Ion Iliescu (61,43%). 3 noiembrie 1996 – turul I. Prezență la vot: 76,01%, dintre care Ion Iliescu (PDSR) – 32.25%; Emil Constantinescu (CDR) – 28.22%; Petre Roman (USD) – 20.54%; György Frunda (UDMR) – 6.02%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) 4.72%;Gheorghe Funar (PUNR) – 3.22%. 17 noiembrie 1996 – turul II. Prezență la vot: 75,9%;!Emil Constantinescu (CDR) – 54,41%; Ion Iliescu (PDSR) – 45,59%. 26 noiembrie 2000 – turul I. Prezență la vot: Ion Iliescu (PDSR) – 36,35%; Corneliu Vadim Tudor (PRM)– 28,34%;Theodor Stolojan (PNL) – 11,78%; Mugur Isărescu (CDR) – 9,54%; György Frunda (UDMR) – 6,22%; Petre Roman (PD) – 2,99%; Teodor Meleșcanu (ApR) – 1,91%. 10 decembrie 2000 – turul II. Prezență la vot: 57,50%;!Ion Iliescu (PDSR) – 66,83%;!Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 33,17%. 28 noiembrie 2004 – turul I. Prezență la vot: 58,5%, dintre care Adrian Năstase (PSD – PUR) – 40,97%; Traian Băsescu(Alianța Dreptate și Adevăr) – 33, 92%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 12,57%. 12 decembrie 2004 – turul II. Prezență la vot: 55,2%;!Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr) – 51,23%. 22 noiembrie 2009 – turul I. Traian Băsescu (PD-L) – 32,44%; Mircea Geoană (PSD) – 31,15%. 6 decembrie 2009 – turul II. Prezență la vot: 64,10%Conform exit-poll-urilor care nu includeau estimările voturilor la secțiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câștigător al alegerilor. Conform rezultatelor de luni, 7 decembrie 2009, publicate de Biroul Electoral Central,Traian Băsescu a câștigat alegerile cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate,!Mircea Geoană obținând 49,57%. Aceste date au rămas provizorii până la validarea lor de către Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a validat rezultatele, după ce a cerut o renumărare a voturilor anulate; această renumărare nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor.În străinătate au votat 147.754 de cetățeni români, cei mai multi cu domiciliul in Italia – peste 40.000. Acesta a fost cel mai mare număr de votanți în străinătate de până atunci. 2 noiembrie 2014 – turul I. Prezență la vot: 53,17. Klaus Iohannis – Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liberală PNL–PDL) – 30,37%; Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) – 40,44%. 16 noiembrie 2014 – turul II.!Klaus Iohannis!– Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liaberală PNL–PDL) –!54,43%; Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) – 45,56%.!

Fără scrupule

Ce am înțeles eu din expozeul de mai jos al jurnalistului Dragoș Dimitriu, se rezumă în câteva cuvinte, Johannis nu e ușă de biserică, păcat or ghinion, în timp ce nu obosește să ne arate pisica blondă, Viorica, intră cu măciuca (Mă Ciucă, comanda la mine!) în dotarea armatei cu material american, folosindu-se de portavocea de 4 stele din capul armatei. Și chiar mi s-a aprins și led-ul: de ce îl ține Johannis  mort-copt pe Ciucă pe post ca  să vină vremea și chiar a venit să-l proptească chiar în fotoliu ministerial.

   

Iohannis, gafă din tupeu… chiar de Ziua Armatei! 

Întrebarea e firească – oare ce rezultă de aici? Răspunsul, din păcate, pare la fel de simplu: un militar de carieră precum generalul Nicolae Ciucă s-a implicat în combinațiile politice ale președintelui.

Este evident că ideea numirii generalului Nicolae Ciucă nu i-a aparținut lui Ludovic Orban, ci lui Klaus Iohannis. De fapt, Orban probabil că a avut foarte puține de spus în fața baronilor PNL și a prea puternicului președinte de facto al așa zișilor liberali.

De fapt, Nicolae Ciucă nu e folosit prima dată de Iohannis într-un joc politic; ne amintim de meciul din instanțe și de la Curtea Constituțională pentru prelungirea mandatului din fruntea Statului Major General.

De ce a dorit Iohannis să-l mențină pe Ciucă? Doar propunerea guvernului PSD era generalul Dumitru Scarlat, cel care ne reprezintă la NATO și UE!

Dar, întrebarea e de ce a dorit generalul Nicolae Ciucă această prelungire, mai ales că mandatul său era nu doar la final, dar și unul din care ieșea cu lauri? Avea nevoie de scandalul cu implicații politico-financiare?…

Dacă ne uităm însă cu atenție, vedem câteva controverse… pe bani mulți, pe ”linia de front” reprezentată de Guvern (PSD) pe de-o parte, Iohannis și Ciucă de cealaltă parte! Cel puțin aparent…

Este vorba de achiziția celebrelor corvete militare – dar și de un episod uitat. Celebra achiziție a rachetelor Patriot, cea mai mare cheltuială în scop militar.

Astfel, pe 20 aprilie 2017, generalul Ciucă îl surprindea pe premierul de atunci, Sorin Grindeanu, dar și pe ministrul Apărării, cu un anunț ferm – Romania are în plan achiziţionarea de rachete Patriot. O achiziție directă, fără licitație – dar pentru care trebuiau negociate multe condiții și proceduri. Ori, Ciucă anunța că, gata, România achiziționează!

Era vorba de 4 miliarde – bani pentru decidea doar Guvernul, ministrul MApN, dar NU șeful SMG, oricât de medaliat era el de către americani. Ceea ce a spus și Sorin Grindeanu a doua zi, chiar în ședința de Guvern:

”Nu-mi doresc – şi am şi cerut să se facă o inventariere – ca altcineva decât cei care sunt titularii pe posturi să discute despre lucruri care ţin de alte ministere. Nu vreau să aflu despre investiţii la Ministerul Apărării decât din declaraţii ale ministrului Apărării. Suntem clari?!”, a declara Grindeanu, o aluzie clară la declarația lui Ciucă.

Și Liviu Dragnea a reacționat imediat – ”Ce nu mi-a plăcut a fost declaraţia şefului Statului Major care a anunţat deja că va achiziţiona rachete Patriot”.

”Păi, au finalizat procedurile? Nu e bine să aştepte derularea procedurilor, totuşi?”, a întrebat corect Liviu Dragnea. ”E şeful Statului Major şi mă aştept la foarte multă rigoare. Poate şi ministrul Apărării se gândeşte la asta tot timpul acolo, prin minister. Mai puţine declaraţii şi mai multă acţiune cred că este mai bine”.

Pe scurt, acesta a fost un caz grav, fără dubii, doar era vorba de o achiziție strategică și de o sumă colosală! Cu toate astea, s-a trecut ușor cu vederea – ba mai mult, Iohannis a declanșat războiul prelungirii mandatului generalului Ciucă!

Întrebarea e firească – oare ce rezultă de aici? Răspunsul, din păcate, pare la fel de simplu: un militar de carieră precum generalul Nicolae Ciucă s-a implicat în combinațiile politice ale președintelui.

Pentru că… Iohannis este primul președinte clar politic, nicidecum apolitic – încălcând astfel grav constituția, chiar dacă inconștiența. moliciunea și lașitatea clasei politice nu sancționează asta!

Ori, acestui președinte i s-a alăturat generalul Ciucă – iar azi, de ziua Armatei, când este încă șeful Armatei… este și pe o listă politică a unui Guvern politic. O gafă pe care, din respect pentru Armată și pentru cariera generalului Ciucă o voi atribui doar președintelui Iohannis. Tupeului nemăsurat al acestuia!

”Această decizie reprezintă un pas înapoi în privința angajamentelor euro-atlantice asumate de România cu privire la controlul civil asupra forțelor armate – niciodată, de un sfert de secol încoace, la conducerea politică a armatei nu s-a mai numit un cadru activ”, a declarat corect Călin Popescu Tăriceanu. Și nu e singurul care a spus asta.

Cu alte cuvinte, clasa politică și mass media sancționează propunerea generalului Ciucă drept o greșeală – și o pată pe ziua Armatei, 2019.

Nu am nimic împotriva prezenței unui militar de excepție – cum este generalul Ciucă – în fruntea MApN. Dimpotrivă. Exemplul marilor puteri, SUA și Rusia este bine de urmat. Dar modul în care se dorește a se face asta acum, la noi – cu acceptul eminentului militar! – înseamnă cu totul altceva: politizarea armatei!

Pentru că asta dovedesc atât propunerea tupeistă, cât și acceptul generalului – armata a fost politizată!

Știți când s-a mai întâmplat asta? Pe vremea politrucilor (ce coincidență cu autocaracterizarea lui Iohannis!), dar și în perioada interbelică. Atunci când, fără apariția patriotic apolitică a generalului Ion Antonescu, armata ar fi fost implicată în netrebniciile clasei politice, cu rezultatele cunoscute – pierderea teritoriilor românești fără a se riposta un glonț!

Deci, un apel adresat generalului Nicolae Ciucă – respectați-vă statutul și numele, nu participați, mai ales de Ziua Armatei, la macularea prin jocuri politice a acestei instituții fundamentale a națiunii! Mă refer la Armată, nu doar la Constituție.

Dragoș Dumitriu este jurnalist și realizator TV, fost deputat naționalist și conservator în Parlamentul României, promotor al analizei sistemice.