Istoria marilor jafuri de Ioan TIȚA CĂLIN

    Istoria marilor jafuri din România post-decembristă este bogată, palpitantă și tenebroasă. Dacă va fi scrisă vreodată, cercetătorii nu se vor putea baza pe documentele Justiției, întrucât prea puține dintre cazuri au intrat în atenția procurorilor și judecătorilor. Singura sursă de documentare pentru istoricii vor fi materialele de presă, jurnaliștii fiind cei ce au demascat și condamnat jaful organizat, instituționalizat, realizat la comandă politică.

x     x     x

     Într-un clasament al celor mai mari furturi din patrimoniul statului român, pentru primele locuri ar putea concura:

     - Dispariția flotei naționale - La 1 ianuarie 1989, pavilionul românesc ocupa locul 26 între flotele lumii, cu un tonaj brut total de 3.561.000 de tone. La sfârșitul anului 1989, flota națională cuprindea 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw. Din uriașul parc de nave n-au mai rămas, astăzi, decât ferry-boat-urile „Mangalia“ și „Eforie”, aflate în conservare din 2009; 

     - Afacerea Bechtel - Contractul cu compania americană Bechtel a fost încheiat în 2003, în timpul Guvernului Năstase. Timp de 10 ani, statul roman i-a plătit acesteia 1,5 miliarde de euro pentru 52 Km de autostrada finalizați și alți 64 Km parțial realizați, dar neutilizabili;

     - Afacerea Microsoft - Acordul cadru pentru închirierea a 50.000 de licențe de calculatoare pentru administrația publică centrală a fost încheiat în anul 2003, între Guvernul României și Compania Microsoft. Timp de zece ani, trei guverne au avizat plata a sute de milioane de euro drept chirie. Procurorii au constatat că paguba statului român se ridică la 67 milioane de dolari. Șapte foști miniștri au scăpat de acuzații întrucât faptele s-au prescris;

     - Devalizarea fostei Bănci Române de Comerț Exterior Bancorex SA - În esență, afacerea Bancorex este o delapidare realizată prin acordarea de credite neperformante, de circa două miliarde de dolari. Numai în perioada 1997 - 1999, statul a fost nevoit să achite peste 18.000 de miliarde de lei pentru a acoperi găurile lăsate de debitori. 

Printre cei ce au profitat de pe urma băncii, direct sau indirect se numără miniștri, parlamentari, șefi de partide și o numeroasă clientelă politică. 

     Lista ar putea fi completată cu miile de privatizări și retrocedări frauduloase, cu zeci și sute de mii de achiziții publice făcute în interesul corupților și așa mai departe. 

     Toate aceste jafuri au o semnificație aparte. Pe fondul prăbușirii regimului comunist și a haosului ce a urmat, ele au servit și încă mai servesc formării și consolidării noii clase conducătoare din România.

x      x      x

     Pentru ocuparea primului loc în acest clasament, propun jaful de la Bancorex. Fără el n-ar fi putut fi distrusă flota națională și n-ar fi avut loc foarte multe dintre privatizările cu dedicație. 

     Până azi, nimeni din conducerea Bancorex nu a dat socoteală pentru modul dezastruos în care a fost administrată banca. Dimpotrivă, instanțele de judecată au constatat nevinovăția celor ce au gestionat-o. Cu dosarele penale albite - adevărate certificate de bună purtare - unii dintre aceștia au ridicat pretenții de sute de mii de dolari, reprezentând drepturi salariale, dobânzi și daune morale. 

     În decembrie 2019 se împlinesc 20 de ani de la prăbușirea Bancorex. Astăzi, nimeni nu mai vorbește despre această mega-escrocherie. Instituțiile statului au demonstrat că nu sunt interesate de clarificarea afacerii. De altfel, lista debitorilor Bancorex a fost publicată la cererea senatorului Marius Marinescu. Abia în urma acestei acțiuni politice, a fost deconspirată „Situația debitorilor preluați de la Banca Română de Comerț Exterior Bancorex SA ce figurează la data de 2 octombrie 2006 cu obligații de plată către AVAS.“

     Lista cuprindea 690 de debitori preluați de la Bancorex. Semnificativ este faptul că mai mult de o treime dintre datornici (cu restanțele cele mai mari) erau firme de shipping. Din aceasta decurge o concluzie de netăgăduit: prăbușirea „Bancorex“ a mers mână în mână cu falimentul flotei naționale. 

     Ultima actualizare a situației datează din data de 12 ianuarie 2009, ceea ce lasă să se înțeleagă că, de atunci și până astăzi, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), fostă AVAS, fostă FPS nu a mai recuperat nimic. Lista actuală cuprinde 647 de firme, 98 dintre ele, cu o datorie totală de peste 173,454 milioane de dolari, fiind din județul Constanța.

Ion TIȚA-CĂLIN

(Articol publicat în ediția din data de 30 martie 2015 a cotidianului „Cuget Liber”)